Fragile Anatomy. Prey versus Predator
03 octombrie - 24 octombrie 2024, MNŢRplusC
Vernisaj: joi, 3 octombrie 2024, orele 18.00 – 21.30
Accesul la eveniment se va face prin Monetăriei 3, și stânga imediat prin restaurant La Mama, apoi sala Acvariu.
Program de vizitare:
4, 5, 6 oct. (NOAPTEA GALERIILOR) – între 18:00 – 24:00
12-13 oct. și 19-20 oct. între 14:00 – 18:00
23-24 oct. între orele 16:00 – 20:00.
Expoziția Fragile Anatomy. Prey versus Predator este al doilea insert din seria micro-istorii, micro-memorii, la MNȚRplusC, propunând un dialog sincretic între două perspective feminine asupra relațiilor interumane. Aceasta explorează dinamicile de cuplu și raporturile cu propriile noastre corpuri, oferind o reflecție profundă asupra vulnerabilității și fragilității umane.
Căutările Magdalenei Pelmuș se concentrează pe corporalitate și traume, iar lucrările sale, construite din mărgele și obiecte mici, evocă organe interne și reproductive, creând o atmosferă de intimitate și vulnerabilitate. Fiecare detaliu devine un simbol mitic în plan personal, invitând la introspecție și explorare a procesului de vindecare.
În paralel, lucrările ei video explorează un imaginar fantezist erotic, în care obiectele devin instrumente pentru scenarii fetișiste. Abordarea ei aduce în prim-plan complexitatea dorinței și a relațiilor interumane, folosind simboluri vizuale pentru a provoca reflexia asupra corporalității și a identității. Pelmuș reînvie fanteziile printr-o estetică care îmbină fragilitatea cu forța, îndemnând spectatorii să regândească modul în care percep propriul corp și intimitatea.
Maria Pop Timaru combină umorul cu ironia în narațiunile sale obiectuale, abordând relația de gen și dinamica de cuplu cu o ingeniozitate captivantă. Lucrările sale jonglează între semiotici și semiologii, de la reprezentări cu iz pop-lichtenstein-kitsch, impregnate de o notă de subversivitate, până la teracote minimaliste, demonstrând o abilitate tehnică admirabilă în arta ceramică.
Prin intermediul acestor creații, Pop Timaru rescrie drame cotidiene, oferind o viziune tragi-comică asupra experiențelor umane. Această abordare le permite spectatorilor să exploreze teme serioase printr-o prismă ludică, transformând subiectele delicate într-un dialog accesibil și relevant, în special într-o societate marcată de traume. Lucrările sale devin un instrument de reflecție asupra condiției noastre umane, invitând la o reexaminare perpetuă a normelor sociale și a relațiilor interumane.
În contextul post-COVID, societatea capitalistă se confruntă cu traume psihologice profunde, amplificate de efectele economice severe, precum inflația. Aceste realități fac ca temele explorate de artiști, cum ar fi vulnerabilitatea și reconectarea, să devină extrem de relevante. Separarea fizică și distanțarea socială au accentuat simptomele depresiei și anxietății, transformând căutarea de soluții prin introspecție, spiritualitate și terapii alternative într-o necesitate urgentă.
Piața produselor de self-help, care vizează vindecarea traumelor intergeneraționale și a abuzurilor, reflectă o nevoie profundă de reconectare, nu doar cu sine, ci și cu ceilalți. Într-o lume interconectată, dar izolată, oamenii caută metode de a-și regăsi echilibrul și de a depăși suferințele, iar arta devine un mediu esențial pentru explorarea acestor emoții și pentru facilitarea dialogului despre experiențele comune. Această dinamică deschide noi căi pentru reflecție și healing, subliniind rolul fundamental al creativității în procesul de recuperare colectivă.
Un întreg arsenal emoțional - frica, groaza, teroarea, înghețul sau paralizia - se reflectă în creațiile celor două artiste, invitând la o explorare profundă a experienței umane în context relațional. Abordările lor prin limbajul vizual de la video la obiect ne ajută să navigăm prin complexitatea emoțională a lumii contemporane și a relativității spațiului de siguranță în cuplu sau în solitudine.
Curator: Ilina SCHILERU
Magdalena Pelmuș (n. 1974, Constanța, RO), trăiește și lucrează în București, a absolvit pictura la Universitatea Națională de Artă, București, în 1999. Artista a primit bursa Uniunii Artiștilor Plastici pentru tineri artiști în 2000, premiul I al Bienalei de miniature din Serbia, în 2018 a co-fondat grupul Sursa în 1999 și Loading Open LAB- artist run space în 2006. În prezent, este reprezentată de Galeria Arsmonitor.
A expus în muzee și galerii semnificative atât din România, cât și din străinătate, inclusiv Galeria Arsmonitor, București, RO; Galeria Calina, Timișoara, RO; Muzeul Național de Artă Contemporană, MNAC etaj ¾, București, RO; Centrul Internațional de Artă Contemporană București (CIAC), RO; Muzeul de Artă Contemporană Arsenal din Sofia (MAC), BG ; Salone degli Incanti, Centrul de expoziții de artă modernă și contemporană, Trieste, IT ; Institutul Cultural Danez, Kecskemet, HU; Institutul Cultural Român, București, RO; Universitatea HBK Braunschweig, DE; Muzeul Banatului Montan Reșita, RO; Muzeul de Artă din Brașov,RO; Muzeul de Artă Constanța, RO; Muzeul de Artă din Timișoara, RO; Muzeul de Artă Satu Mare, RO; Muzeul de Artă Comparată, Sîngeorz-Băi, RO; Muzeul Literaturii Române si Muzeul Național al Țăranului Român, București.
Maria Pop Timaru (n. 1980) trăiește și lucrează la București. După terminarea cursurilor din cadrul Departamentului de Sculptură al Universității Naționale de Arte din București, în 2010, artista obține doctoratul în arte plastice și decorative la aceeași universitate. Lucrările Mariei Pop Timaru migrează între sculptură, ceramică, instalație și performance, accentul fiind pus pe metodă, dar mai ales pe expresivitate, „obținută dintr-un amestec aproape straniu de sensibilitate și ironie, de duioșie și umor, de lumină eclatantă și amărăciune travestită de-a dreptul masochist”, după cum scria Ana Blandiana. Expozițiile de grup la care a participat artista, alături de expozițiile personale concepute la București, la Alert Studio (2020), Sandwich (2018), Galeria Aiurart (2013), sau la Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia (2006), au surprins latura feministă, cu puternice aspecte satirice, a instalațiilor Mariei Pop Timaru. În 2024 a fost artist rezident la MMCA Changdong, Seul, Coreea.
Ilina 𝗦𝗖𝗛𝗜𝗟𝗘𝗥𝗨 este artistă, absolventă a secției Grafică, cu studii masterale la Universitatea de Arte din București în 2010. În 2022 fost curatoarea evenimentului colateral pentru reprezentarea romă la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de la Veneția, organizată de ERIAC (Institutul European pentru Artă și Cultură a Romilor).
Membru al UAP România și fondator al EBienale (în asociere cu Festivalul și Concursul George Enescu) Ilina Schileru este în prezent coordonatoarea spațiului independent MNTRplusC, un program de artă contemporană, sub egida Muzeului Național al Țăranului, începând din aprilie 2021. Programul MNTRplusC mizează pe colaborări internaționale între scena locală românească și artiști/ curatori străini sau din diaspora.
Din 2018 colaborează cu ONG-uri pentru integrarea copiilor imigranți și refugiați prin programe de artă pe care le dezvoltă în parteneriate cu muzee și alte institute (Muzeul de Artă Recentă, MNAR, British Council etc).
A participat în expoziții, proiecte și târguri internaționale alături de ETAJ artist-run space (Milano, Stockholm, Madrid, Budapesta, Aarhus) și Durden and Ray în Los Angeles.
Expoziția Fragile Anatomy. Prey versus Predator face parte din proiectul extins proiectul micro-istorii, micro-memorii, co-finanțat de AFCN, care se adresează nevoilor de cercetare asupra „spațiilor uitate de lume”: proiectele MNTRplusC se apleacă spre identificarea amprentelor culturale aflate la periferia societății (de consum) și reconsiderarea or prin prisma actului artistic. Latura care presupune documentarea pe teren este o componentă majoră a traseelor expoziționale care se finalizează cu întâlniri cu publicul Muzeului Țăranului Român. Oportunitatea vine din identificare acelor artiști care sunt legați afectiv de traseul personal (micro-istorii), acel soft-memory pe care încearcă mai târziu să îl recompună într-in simulacru de hard memory în galerie, în cadrul programului MNTRplusC, spațiu de artă contemporană și dialog social, aflat la subsolul Muzeului Național al Țăranului Român, coordonat în sistem artist-run.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Fundația Juxta are obiective culturale axate preponderent pe susținerea artei feminine și emergente, cu precădere a activității artistelor de reală valoare din România care au devenit recent mame. Înțelegem condiționările pe care cariera artistică le întâlnește odată cu nașterea unui copil și ne alăturăm efortului remarcabil și emoționant al acestor artiste/mame.
Echipa de proiect: Magdalena PELMUȘ (artist), Maria POP TIMARU (curator), Ilina Schileru (asistent de expoziție), Alexandru Busuioceanu (imagine), Beniamin POPESCU (asistent de expoziție) , Alexandru Răduță (custode expoziție).
https://www.instagram.com/mntrplusc/, https://www.facebook.com/mntrplusc
https://muzeultaranuluiroman.ro/
Sponsor apă: Aqua Carpatica