Istorie recentă

Istorie recentă. Încă de la începuturile muzeului, documentarea trecutului recent a fost considerată o axă principală a cercetării. Studiile care privesc acest domeniu se realizează prin tehnicile specifice de cercetare ale istoriei orale și sunt aduse, mai apoi, în atenția publicului, evenimente istorice (Primul sau Al Doilea Război mondial, colectivizarea, rezistența anti-comunistă, anii de tranziție etc.) din perspectiva participanților direcți la evenimente, parnind de la întâmplările întipărite în memoria lor, ori pe documentele pe care le-au lăsat în urmă.

 

În primul rând, e vorba de cercetări de etnologie urbană, direcție care a prilejuit încă din anii 1990 mai multe ateliere realizate în parteneriat cu etnologii francezi, dar și publicații specifice, cum ar fi cartea Irinei Nicolau și a Ioanei Popescu, O stradă oarecare din București, 1999, ori numere tematice ale revistei MARTOR (nr. 17/2012), direcție continuată mai apoi prin expoziții temporare, cum a fost expoziția Pachetul de acasă.

 

Mai apoi, sunt mai multe documentări de istorie orală, care presupun documentarea contextelor sociale și culturale recente prin recursul la documente ne-oficiale și memorie socială. Astfel sunt proiectele inițiate de către Irina Nicolau privind rezistența anticomunistă (de ex. publicația 1993 – Arnăuțoii – Istoria unei familii din Nucșoara), dar și cercetările privind Bucureștiul anilor 1980 sau 1990, ale căror rezultate au fost publicate în câteva numerele tematice ale revistei MARTOR (nr. 5/2000; nr. 7/2002; nr. 8-9/2003-2004; nr. 10/2005). Alte teme de istorie orală sunt: promovarea cercetărilor privind Școala sociologică de la București (vezi MARTOR nr. 3/1998), ori istoria balcanilor (vezi MARTOR nr. 6/2001).

 

Tot în demersul de istorie orală se încadrează și proiectul Stone House, finanțat prin programul CULTURA 2000 al Comisiei Europene, dedicat cercetării istoriei și în special a istoriei familiilor boierești din Sud-estul Europei și a comunităților în care ele trăiau, mai ales în comunitatea Herești (jud. Giurgiu), unde, până în 2013, s-a aflat în administrarea MNȚR monumentul de arhitectură Casa de Piatră a lui Udriște Năsturel (sec. al XVII-lea). Mai multe despre Herești și despre proiectul derulat în perioada 2006-2007, se pot găsi în paginile revistei MARTOR (nr. 12/2007).

 

Un alt exemplu este cercetarea realizată de Mirela Florian, Scrisori de pe front (2017), un volum de succes care a fost reeditat (2018), în care sunt grupate scrisorile trimise de soldați în timpul Primului Război Mondial și din care reies dorul și dragostea pentru cei apropiați, suferințele și lipsurile de tot felul, copleșitor de prezente.