Culturi ţărăneşti în dinamica lor este o direcție de cercetare care se concentrează asupra aspectelor culturii țărănești în istoricitatea lor. Sunt documentate reproducerile unor instituţii, domenii, practici, obiceiuri sau fenomene ce țin de ceea ce, cu un termen generic, este numit „tradiţie”, percepută, pe urmele lui Richard Handler și Jocelyn Linnekin (1984), ca un proces dinamic, în care se regăsește continuitatea și schimbarea. Acest program cuprinde studii asupra diferitelor grupuri etnice şi studii ale fenomenelor şi aspectelor tradiționale, în formele sale instituţionale şi non-instituţionale.

Proiecte de cercetare din cadrul acestui program, sunt: Dinamica obiceiurilor, cu monitorizarea câtorva practici ceremoniale și rituale locale din mai multe regiuni: obiceiuri cu mascați (obiceiuri de Crăciun, Anul Nou, precum și de Lăsatul secului – de exemplu, Cucii din Brănești); obiceiuri care țin de timpul pascal: obiceiuri de Paști, Paștele Blajinilor; obiceiuri de primăvară, cum este cel al Plugarului, Sâmbra oilor/Măsurișul laptelui; ori obiceiuri de vară: Călușul (documentat în ani consecutivi, iar în anul 2014 a fost realizat chiar un film, în colaborare cu DigiWorld), obiceiul Nedeilor; dar și obiceiurile de pomenire a celor decedați (Moșii de vară, Moșii de toamnă etc.).

Mai apoi, este vorba de proiectul ce presupune documentarea practicilor agricole tradiţionale, care se concentrează mai ales asupra problematicii culturii fânului (vezi și MARTOR nr. 21/2016) și a întreținerii pajiștilor semi-naturale prin documentări de teren interdisciplinare, cu o metodologie de lucru specifică (explicată pe larg aici). În dialog cu practicile legate de gospodărirea fânului sunt și cercetările dedicate sistemelor de păstorit contemporan, cu documentări de teren în zonele Dobrogei și în Transilvania (vezi și expoziția Drumul oii, ultimul episod?), ori evidențierea cercetărilor privind problema agrară în întreaga regiune Sud-Est Europeană (vezi MARTOR nr. 19/2014). Nu în ultimul rând, în aria acestui proiect este cuprinsă și documentarea sistemului de irigații Sadova-Corabia.

Dinamicile culturilor țărănești sunt surprinse și în cadrul proiectului ce privește antropologia alimentației (vezi și expoziția Buruieni biruitoare), ori în cercetări ce ating tema antropologiei succesului (vezi MARTOR nr. 16/2011; sau expoziția realizată în colaborare cu Institutul Cultural Român și Muzeul Culturilor Europene – Berlin, Minunata lume nouă – Case ale migranților români).

Tot în cadrul acestui program sunt încadrate proiectele de cercetare dedicate patrimoniului minorităților naționale din România, cum ar fi tema căsătoriilor timpurii la romi (vezi expoziția Tokmeala), despre care poate fi mai pe larg citit și în revista MARTOR (nr. 25/2020).

În cadrul acestui program mai vast dedicat documentării satului contemporan au fost organizate și documentări de teren în zone țintite, în cadrul unor proiecte finanțate prin fonduri externe, cum este proiectul “GeoSust” finanțat prin EEA Granta și Ministerul Educației Naționale, proiect coordonat de Institutul de Geodinamică “Sabba Ștefănescu”, în care cercetătorii de la Muzeul Național al Țăranului Român au fost implicați în a documenta patrimoniul imaterial al regiunii de nord a județului Buzău, viitorul geoparc Ținutul Buzăului (vezi și expoziția “Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești”).