Cercetare și educație. Multe din proiectele culturale derulate de muzeu includ o componentă de cercetare,  rezultatele fiind puse mai apoi la dispoziția publicului de specialitate, dar și publicului larg, prin diverse acțiuni ce aparțin educației muzeale: conferințe, prelegeri, expoziții, lansări de carte, dar și activități creative destinate copiilor și tinerilor.

Pornind de la cap la coadă, amintim una din cele mai importante direcții ale muzeului nostru, și anume, punerea în valoare a cercetărilor pentru un public aparte, copiii. Se face astfel legătura între cercetarea propriu-zisă şi proiectele muzeale de factură pedagogică găzduite de secția Educație muzeală. Aceste programe reunesc toți specialiștii muzeului, şi găzduieşte proiectele de cercetare menite să identifice aspecte ale culturilor tradiţionale, a căror utilizare în cadrul programelor pedagogice ale muzeului (Atelierele de creativitate) pot înlesni sensibilizarea noilor generaţii de public pentru culturile ţărăneşti care au stat la baza societății româneşti contemporane. Astfel de proiecte de cercetare sunt: Instrumente muzicale pentru copii şi Etnologia pentru copii, proiecte dedicate voluntarilor (Joaca de lut; Joaca de-a timpul; Povestea vecinilor), sau proiectele online demarate în 2020, aşa cum este De la tilincă la opincă, Dicţionar pe sărite și continuat și în anul 2021, prin proiectul De la tilincă la opincă. DicționAR pe sărite (realizat cu finanțare AFCN).

Rezultatele cercetărilor muzeului, dar și ale altor cercetători din domeniul științelor socio-umane sunt prezentate publicului larg printr-o serie de conferințe tematice (Conferințele de la Șosea, Conferințele Mircea Vulcănescu), conferințe ocazionale, ori lansări de carte.

Conferințele la Șosea, inițiate în 2009 de către Vintilă Mihăilescu, propun o dezbatere publică, din perspectiva științelor socio-umane, în special a etnologiei și antropologiei, a problematicii vaste a tradiţiilor în cultura română actuală. Ce înseamnă, de fapt, „tradiţii” şi cum se deosebesc acestea de „obiceiuri”? Ce mai înseamnă astăzi tradiţiile şi care mai sunt relaţiile noastre cu trecutul „tradiţional”? Cum se fac, se imaginează, se vând şi se cumpără astăzi „tradiţii” în spaţiul public românesc? De la filosofia tradiţiei la practica şi marketingul tradiţiilor, tematica acestor conferinţe a abordat de-a lungul anilor această vastă problematică prin prezentarea şi dezbaterea – directă şi virtuală – a unor „studii de caz”: „tradiţie” şi „modernitate”, patrimonializarea Căluşului, piaţa actuală de artizanat, cât de imaterial este „patrimoniul imaterial”, branding şi tradiţii: produse şi târguri „tradiţionale” etc. Conferinţele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialişti din domeniile umaniste. (Arhiva conferințelor în perioada 2009-2011)

Conferințele Mircea Vulcănescu, inițiate în 2011 de către Mihai Gheorghiu,  au menirea să constituie muzeul ca un spaţiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale ştiinţelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiţie şi modernitate în istoria şi devenirea culturii şi civilizaţiei româneşti a secolului XX şi a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură şi religie va fi privilegiat ca temă de reflecţie şi dezbatere.

Cercetătorii și muzeografii au fost mereu preocupați de a înțelege rolul pe care un muzeu îl are pentru societate, cu atât mai mult cu cât în 2006, Muzeul de la Șosea a împlinit 100 de ani de existență. Reflecțiile asupra rolului de loc al memoriei pe care MNȚR îl ocupă în comunitatea în care este activ și în comunitatea muzeelor naționale, este analizat în revista MARTOR (nr. 11/2006), cercetătorii muzeului fiind preocupați și de a analiza cum este percepută schimbarea de către muzee (vezi și MARTOR nr. 23/2018).

Un loc aparte în valorificarea cercetărilor muzeului îl ocupă publicațiile de specialitate, cum este revista MARTOR. Revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, aflată la intersecția și dialogul disciplinelor antropologie, etnologie, studii muzeale. Revista, publicată anual încă din 1996, are o circulație internațională și îndeplinește condițiile revistelor academice (articole de calitate, selectarea acestora prin sistem de peer review, includerea lor în baze de date internaționale).