Antropologie vizuală

Antropologia vizuală este o direcție de cercetare constantă, încă de la începuturile muzeului, ce se înscrie în domeniul mai larg al antropologiei, atât din punct de vedere metodologic (folosirea fotografiei și a filmului ca martor, dar și ca obiect de reflecție), cât și în comunicarea rezultatelor cercetării. În comparație cu textul scris, rezultatele acestei cercetări au un impact mai mare asupra publicului larg, depășind audiența mediului academic. Interesul pentru antropologia vizuală se regăsește în majoritatea activităților realizate de muzeu, de la expozițiile în care sunt valorificate materialele cercetărilor, până la modul în care sunt gândite din punct de vedere grafic publicațiile.

 

Proiectul de cercetare Copilăria. Rămășițe și patrimoniu”, derulat în acest domeniu ce exploatează resursele imaginii, între anii 2011-2013, în urma unei finanțări prin programul Cultura al Comisiei Europene, a presupus valorificarea printr-un demers de antropologie vizuală a tuturor direcțiilor de cercetare ale muzeului pe tema copilăriei: descoperirea şi cercetarea unor colecţii private de obiecte, printr-o abordare antropologică; organizarea de ateliere de memorie orală pentru copii şi vârstnici; organizarea unui număr de 6 expoziții temporare tematice (ce au devenit săli ale unui muzeu virtual); organizarea unei expoziţii semnal, itinerată în Europa. Proiectul, coordonat de Ioana Popescu, a fost posibil prin implicarea partenerilor instituționali din România, Franța și Polonia, cu atât mai mult cu cât s-a născut tocmai din dorinţa de a aşeza în context european manifestarea acestor diferenţe şi totodată, de a marca percepţia lor şi atitudinile pe care le generează. Mai multe detalii, chiar și despre derularea proiectului, pot fi găsite în numărul 18/2013 al revistei MARTOR.