To Virtual Tour
Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh.



Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvîntul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.


Când ai de conceput un muzeu care a mai existat, într-o clădire care există şi cu un patrimoniu în cea mai mare parte strâns de înaintaşi... Vezi îndelung obiecte, şi obiecte, şi cărţi, şi cărţi şi te gândeşti la un muzeu ce ţi-ar place să-l vezi, compus din aceste lucruri, apoi te gândeşti la clădire, la locul ei în Bucureşti, la sălile ei... Începi să-ţi propui teme posibile, teme ce-ar putea trăi într-un astfel de spaţiu "cântate" de obiectele ascunse în depozit. Obiectele au o multitudine de legături posibile, trebuie să elimini mult, să ajungi la două-trei ipostaze viabile ce le înlănţuie pe toate; apoi revezi patrimoniul, revezi fotografii, asculţi muzică şi începi să elimini gândindu-te la o temă.

Te gândeşti mereu la tot ce-a fost distrus în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la ce răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui). Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: Crucea. Am considerat că e bine să inaugurăm sălile de muzeu, în noul muzeu, muzeu "al ţăranului", cu o expunere senină, amplă ca mesaj şi echilibrată ca stil. După decenii de enorme distrugeri cauzate ţărănimii de comunism, ar fi părut necesară o expunere "politică" şi dură, un bilanţ al ororilor petrecute cu satul românesc. Nu am luat-o pe acest drum, justificat, dar plin de verdicte, un drum presărat de tensiuni şi adversităţi. Nu era nici foarte creştinesc răspunsul în chip de răzbunare al noului muzeu! Am fi început noua viaţă printr-un semn trist şi sub lumina neagră a răzbunării. Crucea era tema cea mai potrivită, mai plină de viaţă ce o puteam găsi. De ce să demonstrăm omniprezenţa crucii? Pentru ca oamenii să tragă concluzia că nu pot trăi fără cruce...


Noi facem aici un gest public, simţim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezenţa crucii, importanţa şi puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume rătăcită, secularizată şi îndrăcită de multe ori. Este un act militant. În cazul nostru este un act militant.


Cum se transformă un act de mărturisire într-o muzeografie mărturisitoare? Creând o muzeografie care se adresează în primul rând inimii. Se adresează mult mai tare unui afect inteligent, să zicem, decât raţiunii uscate.

O muzeografie organică urmăreşte rânduiala, nu ordinea.

Ceea ce am făcut şi vrem să continuăm a face în Muzeul Ţăranului nu are nimic de-a face cu jocul gratuit, cu anumite fenomene "de graniţă" din lumea contemporană cum ar fi "instalaţiile", montajele etc., chiar dacă există elemente exterioare comune. Ceea ce le diferenţiază categoric este elementul dat, patrimoniul, care e tiranic în acţiunea sa, dar pe care cu dragoste şi cunoaştere îl "îmblânzim", dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului.


Un muzeu în stare permanent născândă cu o dispoziţie care să permită un perpetuu început.

Caracter experimental. Nu experiment în sens de joacă, ci dorinţă de aprofundare lipsită de suficienţa ştiutului. O privire proaspătă asupra fenomenului. Povara tradiţiei, nu povara poncifelor.


Se poate face o paralelă între modul cum e conceput experimentul ştiinţific în ştiinţa modernă şi muzeu. Aceeaşi izolare într-un mediu neutru, aceeaşi falsificare impusă de disciplina experimentului...


Spuneam şi altădată că mi-e teamă de un plan riguros, cum îmi este teamă de planuri când pictez. O formalizare prea precisă sărăceşte. Un plan riguros, în muzeografia pe care

o caut, este inutil.



Da, eu, care citesc etichetele dintr-un muzeu pe care nu l-am mai văzut, aici voi folosi puţine etichete. Obiectele vor fi legate între ele prin relaţii pe care etichetele le-ar tulbura.

Pentru o asemenea muzeografie, esenţiale par să fie conceptele de articulaţie "tare" şi articulaţie "slabă". Un război de ţesut, de pildă, e un obiect puternic, impresionant prin materialitatea lui şi prin coerenţa formală, prin exprimarea limpede a funcţiei lui. El poate fi clasat, de aceea, în zona articulaţiilor "tari", a evidenţelor general percepute şi va fi utilizat atunci când avem nevoie să articulăm un complex de subansambluri: diverse unelte auxiliare legate de ţesut, ţesături de orice fel. El poate articula două spaţii aparent lipsite de legătură cauzală sau utilitară.

Articulaţia "slabă" poate fi, de pildă, o componentă a războiului de ţesut, precum spata. Un asemenea obiect devine activ când vrem să evocăm registre mai subtile. Ea va putea fi utilizată atunci când organizăm un spaţiu în jurul ideii de construcţie sau de ierarhie. Articulaţia slabă leagă mai bine două sau mai multe unităţi prin chiar discreţia şi slăbiciunea ei.


Sistemul de relaţii care se creează între obiecte este mai aproape de zona muzicală decât am bănuit. Expunerea trebuie să cânte. Obiectele trebuie să interacţioneze armonic.

Este nevoie de urechi bune pentru a auzi ce "vorbeşte" obiectul. Pentru a înţelege limbajul obiectului trebuie să fi avut o lungă experienţă în domeniul vizualului, dar şi al istoriei şi spiritualităţii omului care s-a aflat în relaţie cu obiectul pe care vrei să-l evoci. Dacă ai un astfel de auz şi dacă ai curajul să-ţi asculţi urechea, atunci obiectele sunt cele care dictează soluţiile de expunere. Dar trebuie să înveţi să faci ascultare.

Un subansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie.

Modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect. Contează, în fond, ce îi ceri obiectului.

În muzeu, după obiect mi se pare important gestul. Dacă rulez un ştergar pe un sul de carton şi îl prezint într-o cutie este una, şi dacă îl prind pe perete, în aşa fel încât să pară bătut în cuie, este alta. Şi eu cred că trebuie să existe un gest cheie care să le însumeze pe toate, gestul prin care dăm valoare obiectelor, prin care le declarăm patrimoniu.

Excluderea evidentului, a explicitului, a excesivului; negarea apropierii obişnuite, a locurilor comune.


Tatonare fără formulări precise. Puse în formulă, lucrurile îşi pierd energia latentă. Un exces de formalizare în cadrul discursului muzeal poate duce până la distrugerea obiectului.

Simplitate, şi nu orgoliul aspiraţiei spre perfecţiune. Mult firesc şi supunere faţă de obiect.

Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?


Muzeologia operează cu reguli bazate pe constantele percepţiei şi pe mode. Ea ar putea deveni un mod de înţelegere generală. Atunci muzeificarea ar înceta să mai fie o metodă, un mecanism anihilant, o reţetă.


Muzeologia apofatică, negativă, este, în acelaşi timp, "muzeologie concretă" în sensul în care discursul trebuie să acţioneze "slab", subtil, fragil, în favoarea lucrurilor, care sunt "simboluri emotive" şi riscă, prin procesul muzeificării, să se usuce... Pentru a transmite toată încărcătura sa, un "simbol emotiv", cum sunt lucrurile făcute de omul tradiţional, e nevoie ca el să fie lăsat destul de liber, puţin incorporat unui discurs abstract. Omul nededublat nu "producea", ci năştea obiecte, deci tot ce făcea ar putea fi un simbol emotiv pentru noi.


Nu este iraţional deloc ce fac. Se înscrie într-o poetică a muzeografiei, eventual. Există o poetică a arhitecturii; pentru ce n-ar exista o poetică a muzeografiei?



(fragmente din "Câteva gânduri despre cantitati, mentalitate si încrucisare", Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Taranului Român, 1993)



Deschidem sesiunea de selecție pentru
Târgul Mărțișorului 2020




Dragi prieteni ai Muzeului Național al Țăranului Român,

Vă anunțăm că perioada de înscriere la selecția organizată anul acesta de către Secția Educație Muzeală pentru Târgul Mărțișorului s-a încheiat.
Prin urmare, toate cererile ulterioare trimise pe adresa de e-mail educatiemuzealamtr@gmail.com nu vor mai fi luate în considerare începând de astăzi, 22 ianuarie 2020.

Le mulțumim tuturor celor care ne-au trimis propunerile lor. Vom afișa rezultatele selecției oficiale realizate de către Comisia de evaluare pe data de 5 februarie 2020.


***********


Începând cu data de 9 decembrie 2019, organizatorii Târgului Mărțișorului deschid sesiunea de selecție pentru participarea la târgul de anul viitor. Așa cum am anunțat la încheierea târgului de anul acesta, pentru anul viitor se va face o selecție generală pentru o mai bună reprezentare și o creștere a creativității și calității obiectelor. În acest sens, chiar și colaboratorii vechi ai MNȚR, care au beneficiat de invitații în anii anteriori, vor intra în selecție.
 

Pentru a nu ne repeta și a evita o comunicare ineficientă, vă rugăm să consultați criteriile care stau la baza selecțiilor noastre din toți acești ani și condițiile de participare și de acceptare la târg. Pentru selecție vă rugăm să ne trimiteți pe adresa: educatiemuzealamtr@gmail.com o serie de 10 -15 imagini la rezoluție bună. În cazul imaginilor neconcludente, participanții vor fi rugați să trimită o serie de mostre (5 - 7 obiecte) pentru clarificare și departajare acolo unde va fi cazul.
Rezultatele selecției vor fi afișate public pe site-ul MNȚR.
Selecția se închide pe 15 ianuarie 2020.
Nu sunt admise contestații.

ORGANIZARE ȘI CRITERII DE SELECȚIE PENTRU TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI 2020

Muzeul Național al Țăranului Român va organiza, în perioada 26 februarie – 1 martie 2020, Târgul Mărțișorului. 

Pentru a redescoperi și a reîmprospăta oferta pe care Târgul Mărțișorului o face publicului devenit deja fidel evenimentului, în 2020 vom reintroduce selecția generală pentru toți participanții la eveniment. În acest sens, atât colaboratorii vechi cât și noii înscriși vor fi admiși pe baza selecției realizate de organizatorii târgului. 

În urma cererii de înscriere transmise echipei MNȚR în perioada 20 decembrie 2019 – 20 ianuarie 2020, participanții vor trebui să trimită un număr de 7- 10 imagini cu mărțișoarele create (atât ansamblu cât și detalii la o rezoluție foarte bună - peste 1/2 Mg).

Selecţia organizatorilor urmărește criteriile unei instituţii culturale, fiind independentă în primul rând de raţiuni comerciale şi reflectînd opţiunea noastră pentru anumite categorii de obiecte ce pot fi integrate conceptului de mărţişor: acelea care se apropie din punct de vedere creativ de conceptul artistic al MNŢR, iar din punct de vedere funcţional, de mărţişorul tradiţional.

DETALII ORGANIZATORICE
Perioadă: 26 februarie – 1 martie 2020
Orarul târgului: 10:00 – 18:00 (cu posibilitate de prelungire 1 oră pentru strângerea standurilor)
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea
Taxa de participare: 60 lei / zi


MODALITATEA DE ÎNSCRIERE PENTRU TOȚI PARTICIPANȚII

În anul 2020, înscrierea tuturor participanților se realizează exclusiv prin e-mail. Cei care doresc să participe la târg sunt rugați să trimită o cerere de înscriere la adresa: educatiemuzealamtr@gmail.com, până pe 15 ianuarie 2020. 
Cererea trebuie să includă: numele participantului și date de contact (e-mail și nr. telefon), 7-10 fotografii atașate la o rezoluție cât mai bună, cu obiectele reprezentative din oferta propusă, precum și link-uri către blog/portofoliu online (dacă este cazul). 
După înregistrarea cererii (primirea e-mail-ului de confirmare), în perioada 20 ian. – 15 feb. 2020 se va realiza selecția celor înscriși. 
În urma evaluării, rezultatul (admis sau respins) se va transmite pe e-mail solicitanților. În cazurile neconcludente se va solicita trimiterea unor mostre pentru o evaluare mai aprofundată. (adresa MNȚR: Șos. Kiseleff nr 3, sect.1, București, în atenția: Secția Educație muzeală). Pentru cei care au primit răspuns admis parţial – participarea se va face doar cu obiectele care au fost selectate, încălcarea acestei condiții aducând după sine excluderea de la participare.
Decizia transmisă este finală și nu este negociabilă. Nu se acceptă contestații. 
Comunicarea pentru târg se va realiza doar prin mediul online la adresa menționată mai sus, persoana de contact: Monica Chiorpec, comunicare, secția educație muzeală, la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com.

CRITERIILE DE SELECȚIE a ofertelor înscrise sunt: 
- creativitatea: libertatea în folosirea diferitelor materii în crearea mărțișoarelor având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit; 
- manualitate şi meşteşug bine înţeles şi practicat, adecvat materiilor folosite; 
- originalitatea și diversitatea (selecția celor mai bune oferte dintre două sau mai multe care folosesc teme/ tehnici/ suporturi similare – vor fi selectate acele oferte care contribuie la ridicarea standardelor de calitate a târgului, în ansamblu);
- raportare la sensurile mărțișorului: valorificare inovatoare, reinterpretare (inclusiv ludică) a obiectului-mărțișor: obiecte care încearcă să reinventeze tradiţii, care lucrează cu diferitele materii, novator şi cu o privire foarte proaspătă, obiecte care au ca sursă de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii;
- ofertă care include mai ales obiecte-mărțișor (în proporție de 80% față de restul obiectelor, de ex. față de accesorii, bijuterii, obiecte decor, mici obiecte mobilier etc.): târgul nostru pune accentul pe obiectul manufacturat cu valoarea și funcția mărțișorului. Târgul Mărțișorului nu este un târg de hand-made sau un târg de colecționari; în acest sens organizatorii își rezervă dreptul de a exclude din start ofertele care sunt reprezentate doar de bijuterii, haine, accesorii, obiecte de decor.

Nu primim obiecte care:
- răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine și galerii art-deco, malluri, magazine de artizanat, la magazine cu produse tip Complex Europa, Niro, Dragonul Roşu, pe traseul Piaţa Romană - Piaţa Universităţii, Piața Unirii ori în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative (de exemplu, obiectele de tip Galeria Fondului Plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public);
- se încadrează unei matriţe unice ori unei serializări care fac din mărțișor obiect de serie industrială;
- prezintă uniformitate şi neglijenţă a materiilor din care sunt realizate: desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresie kitsch sau care încearcă să reconstituie o imagine tradiţională şi eşuează printr-o pastişă nefericit pusă în practică, neînţeleasă şi, ca urmare, redau o expresie săracă, de obiect urât; 
- mimează (copiază) expresia sau realizarea unor obiecte sau produse ale altor artiști/designeri etc.;

Nu este acceptată decât înscrierea în nume propriu, nu se admit la târg participanți ale căror oferte nu au fost selectate/ participanți care se înscriu prin intermediul altor solicitanți (în cazul descoperirii unor astfel de situații, persoanele implicate vor fi excluse din târg, anulând participările viitoare).

TERMENE
Data limită a înscrierii: 15 ianuarie 2020
Perioada de evaluare: 20 ianuarie – 10 februarie 2020
Data limită de trimitere a răspunsurilor la evaluare: 12 februarie 2020
Publicarea listelor finale: 13 - 15 februarie 2020


CONTACT
Organizator: Secția Educație muzeală 
Comunicare/ Contact pentru înscrierea de noi participanți: educatiemuzealamtr@gmail.com
Detalii și informații suplimentare: Monica Chiorpec / educaţiemuzealamtr@gmail.com / 021-317.96.61 (int. 145)
 

Coordonator târg: Lila Passima
Contact / comunicare: Monica Irina Chiorpec - educatiemuzealamtr@gmail.com

 

 




Back to main page
 
closed