To Virtual Tour
Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh.



Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvîntul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.


Când ai de conceput un muzeu care a mai existat, într-o clădire care există şi cu un patrimoniu în cea mai mare parte strâns de înaintaşi... Vezi îndelung obiecte, şi obiecte, şi cărţi, şi cărţi şi te gândeşti la un muzeu ce ţi-ar place să-l vezi, compus din aceste lucruri, apoi te gândeşti la clădire, la locul ei în Bucureşti, la sălile ei... Începi să-ţi propui teme posibile, teme ce-ar putea trăi într-un astfel de spaţiu "cântate" de obiectele ascunse în depozit. Obiectele au o multitudine de legături posibile, trebuie să elimini mult, să ajungi la două-trei ipostaze viabile ce le înlănţuie pe toate; apoi revezi patrimoniul, revezi fotografii, asculţi muzică şi începi să elimini gândindu-te la o temă.

Te gândeşti mereu la tot ce-a fost distrus în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la ce răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui). Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: Crucea. Am considerat că e bine să inaugurăm sălile de muzeu, în noul muzeu, muzeu "al ţăranului", cu o expunere senină, amplă ca mesaj şi echilibrată ca stil. După decenii de enorme distrugeri cauzate ţărănimii de comunism, ar fi părut necesară o expunere "politică" şi dură, un bilanţ al ororilor petrecute cu satul românesc. Nu am luat-o pe acest drum, justificat, dar plin de verdicte, un drum presărat de tensiuni şi adversităţi. Nu era nici foarte creştinesc răspunsul în chip de răzbunare al noului muzeu! Am fi început noua viaţă printr-un semn trist şi sub lumina neagră a răzbunării. Crucea era tema cea mai potrivită, mai plină de viaţă ce o puteam găsi. De ce să demonstrăm omniprezenţa crucii? Pentru ca oamenii să tragă concluzia că nu pot trăi fără cruce...


Noi facem aici un gest public, simţim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezenţa crucii, importanţa şi puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume rătăcită, secularizată şi îndrăcită de multe ori. Este un act militant. În cazul nostru este un act militant.


Cum se transformă un act de mărturisire într-o muzeografie mărturisitoare? Creând o muzeografie care se adresează în primul rând inimii. Se adresează mult mai tare unui afect inteligent, să zicem, decât raţiunii uscate.

O muzeografie organică urmăreşte rânduiala, nu ordinea.

Ceea ce am făcut şi vrem să continuăm a face în Muzeul Ţăranului nu are nimic de-a face cu jocul gratuit, cu anumite fenomene "de graniţă" din lumea contemporană cum ar fi "instalaţiile", montajele etc., chiar dacă există elemente exterioare comune. Ceea ce le diferenţiază categoric este elementul dat, patrimoniul, care e tiranic în acţiunea sa, dar pe care cu dragoste şi cunoaştere îl "îmblânzim", dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului.


Un muzeu în stare permanent născândă cu o dispoziţie care să permită un perpetuu început.

Caracter experimental. Nu experiment în sens de joacă, ci dorinţă de aprofundare lipsită de suficienţa ştiutului. O privire proaspătă asupra fenomenului. Povara tradiţiei, nu povara poncifelor.


Se poate face o paralelă între modul cum e conceput experimentul ştiinţific în ştiinţa modernă şi muzeu. Aceeaşi izolare într-un mediu neutru, aceeaşi falsificare impusă de disciplina experimentului...


Spuneam şi altădată că mi-e teamă de un plan riguros, cum îmi este teamă de planuri când pictez. O formalizare prea precisă sărăceşte. Un plan riguros, în muzeografia pe care

o caut, este inutil.



Da, eu, care citesc etichetele dintr-un muzeu pe care nu l-am mai văzut, aici voi folosi puţine etichete. Obiectele vor fi legate între ele prin relaţii pe care etichetele le-ar tulbura.

Pentru o asemenea muzeografie, esenţiale par să fie conceptele de articulaţie "tare" şi articulaţie "slabă". Un război de ţesut, de pildă, e un obiect puternic, impresionant prin materialitatea lui şi prin coerenţa formală, prin exprimarea limpede a funcţiei lui. El poate fi clasat, de aceea, în zona articulaţiilor "tari", a evidenţelor general percepute şi va fi utilizat atunci când avem nevoie să articulăm un complex de subansambluri: diverse unelte auxiliare legate de ţesut, ţesături de orice fel. El poate articula două spaţii aparent lipsite de legătură cauzală sau utilitară.

Articulaţia "slabă" poate fi, de pildă, o componentă a războiului de ţesut, precum spata. Un asemenea obiect devine activ când vrem să evocăm registre mai subtile. Ea va putea fi utilizată atunci când organizăm un spaţiu în jurul ideii de construcţie sau de ierarhie. Articulaţia slabă leagă mai bine două sau mai multe unităţi prin chiar discreţia şi slăbiciunea ei.


Sistemul de relaţii care se creează între obiecte este mai aproape de zona muzicală decât am bănuit. Expunerea trebuie să cânte. Obiectele trebuie să interacţioneze armonic.

Este nevoie de urechi bune pentru a auzi ce "vorbeşte" obiectul. Pentru a înţelege limbajul obiectului trebuie să fi avut o lungă experienţă în domeniul vizualului, dar şi al istoriei şi spiritualităţii omului care s-a aflat în relaţie cu obiectul pe care vrei să-l evoci. Dacă ai un astfel de auz şi dacă ai curajul să-ţi asculţi urechea, atunci obiectele sunt cele care dictează soluţiile de expunere. Dar trebuie să înveţi să faci ascultare.

Un subansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie.

Modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect. Contează, în fond, ce îi ceri obiectului.

În muzeu, după obiect mi se pare important gestul. Dacă rulez un ştergar pe un sul de carton şi îl prezint într-o cutie este una, şi dacă îl prind pe perete, în aşa fel încât să pară bătut în cuie, este alta. Şi eu cred că trebuie să existe un gest cheie care să le însumeze pe toate, gestul prin care dăm valoare obiectelor, prin care le declarăm patrimoniu.

Excluderea evidentului, a explicitului, a excesivului; negarea apropierii obişnuite, a locurilor comune.


Tatonare fără formulări precise. Puse în formulă, lucrurile îşi pierd energia latentă. Un exces de formalizare în cadrul discursului muzeal poate duce până la distrugerea obiectului.

Simplitate, şi nu orgoliul aspiraţiei spre perfecţiune. Mult firesc şi supunere faţă de obiect.

Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?


Muzeologia operează cu reguli bazate pe constantele percepţiei şi pe mode. Ea ar putea deveni un mod de înţelegere generală. Atunci muzeificarea ar înceta să mai fie o metodă, un mecanism anihilant, o reţetă.


Muzeologia apofatică, negativă, este, în acelaşi timp, "muzeologie concretă" în sensul în care discursul trebuie să acţioneze "slab", subtil, fragil, în favoarea lucrurilor, care sunt "simboluri emotive" şi riscă, prin procesul muzeificării, să se usuce... Pentru a transmite toată încărcătura sa, un "simbol emotiv", cum sunt lucrurile făcute de omul tradiţional, e nevoie ca el să fie lăsat destul de liber, puţin incorporat unui discurs abstract. Omul nededublat nu "producea", ci năştea obiecte, deci tot ce făcea ar putea fi un simbol emotiv pentru noi.


Nu este iraţional deloc ce fac. Se înscrie într-o poetică a muzeografiei, eventual. Există o poetică a arhitecturii; pentru ce n-ar exista o poetică a muzeografiei?



(fragmente din "Câteva gânduri despre cantitati, mentalitate si încrucisare", Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Taranului Român, 1993)



Ateliere de creativitate la Muzeul Național al Țăranului Român | noiembrie 2019




În luna noiembrie, la Atelierul de creativitate, ofertă mare, de la joacă până la lucruri serioase, cu lut, cu ceară, argilă și pictură pe sticlă, cu ațe și mărgele, dar și cu ștampile colorate, cu umbre și vechi obiecte țărănești, cu lânuri călduroase și fluiere cu povești.

Participarea la ateliere se face numai pe baza de înscriere prealabilă și confirmarea înscrierii.

Prețul: 25 lei/ participant.
Au gratuitate beneficiarii organizațiilor non-profit și școlilor speciale.

Unde? La Muzeul Național al Țăranului Român, intrarea din str. Monetăriei nr. 3, București, sector 1, în Atelierul de Creativitate.

LUNI

10.00-11.30 Program pentru beneficiarii fundațiilor, asociațiilor și școlilor speciale. Pentru a participa la aceste ateliere este nevoie de o înscriere prealabilă pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com, tipul de atelier urmând a fi stabilite ținând cont de caracteristicile grupului.

MARȚI

10.30-11.30 Ateliere cu Beatrice Iordan

Atelier de teatru de umbre (5 noiembrie)
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.
Atelier recomandat copiilor peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Povești din lână (12 noiembrie)
Stejărică este un stejar tânăr, înalt și frumos printre alți stejari care imbracă pădurea de la marginea unui sat. Cu toate astea, Stejărică este trist, trist pentrucă este singurul stejar care după aproape zece ani de trai alături de frații lui stejari nu a rodit niciodată, nu a făcut ghinde.
Va avea Stejărică ghinde? Vor cânta păsărelele și pe ramurile? Vor pleca veverițele cu brațele pline de ghinde?

Pentru copii cu vârsta peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Povești ștampilate (19 noiembrie)
Pornind de la imagini vechi din arhivă vom încerca să refacem un pic lumea satului românesc de odinioară. Vom observa diferite tipuri de case și așezări, formele de relief unde se întindeau satele, animalele care mișunau prin ograda casei, grădinile pline de flori și vegetație, oamenii care animau satul, biserica, lăutarii… Toate acestea vor fi așezate într-o lucrare colectivă sau în mai multe lucrări individuale.

Atelierul se adresează copiilor peste 8 ani. La acest atelier copilul participant poate fi însoțit de un adult cu care poate colabora.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Atelier de teatru de umbre (26 noiembrie)
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.

Atelier recomandat copiilor peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

MIERCURI

13.30-14.30 Ateliere de colaj, desen, cusături cu Ruxandra Grigorescu

Desen (6 noiembrie)
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.

Cusături (13 noiembrie, 20 noiembrie, 27 noiembrie)
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem sau nu, nod la ață, să coasem un nasture… și lista rămâne deschisă, așteptăm-acceptăm și sugestiile copiilor, educatorilor, învățătorilor etc.

Pentru copii de la 7 ani.
Înscrieri la telefon 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail:
atelieruldecreativitate@gmail.com

JOI

13.30 – 14.30 Ateliere cu Beatrice Iordan

Atelier de teatru de umbre (5 noiembrie)
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.
Atelier recomandat copiilor peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Povești din lână (12 noiembrie)
Stejărică este un stejar tânăr, înalt și frumos printre alți stejari care imbracă pădurea de la marginea unui sat. Cu toate astea, Stejărică este trist, trist pentrucă este singurul stejar care după aproape zece ani de trai alături de frații lui stejari nu a rodit niciodată, nu a făcut ghinde.
Va avea Stejărică ghinde? Vor cânta păsărelele și pe ramurile? Vor pleca veverițele cu brațele pline de ghinde?

Pentru copii cu vârsta peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Povești ștampilate (19 noiembrie)
Pornind de la imagini vechi din arhivă vom încerca să refacem un pic lumea satului românesc de odinioară. Vom observa diferite tipuri de case și așezări, formele de relief unde se întindeau satele, animalele care mișunau prin ograda casei, grădinile pline de flori și vegetație, oamenii care animau satul, biserica, lăutarii… Toate acestea vor fi așezate într-o lucrare de mari dimensiuni cu ajutorul ștampilelor create și lucrate de participanți. Ștampilele lucrate de copii vor rămâne la atelier, iar lucrarea, care se va completa treptat pe parcursul celor patru ateliere, va putea fi admirată la sfârșitul lunii iulie în sala de lucru și pe toate canalele media, desigur!
Atelierul se adresează copiilor peste 8 ani. La acest atelier copilul participant poate fi însoțit de un adult cu care poate colabora.

Atelier de teatru de umbre (26 noiembrie)
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.

Atelier recomandat copiilor peste 6 ani.
Înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

VINERI

13.30 – 15.30 Atelier de realizare animație cu Valentina Bâcu
(atelier realizat în cadrul a două întâlniri în zilele de 15 și 22 noiembrie)
Prinți, prințese, balauri cu trei capete, iepuri fricoși sau, dimpotrivă, iuți de picior și gata să se ia la întrecere cu trei zmei de-odată. Iată câteva din personajele care au prins mișcare în cadrul atelierelor de animație Muzeul la cutie. Dacă ai între 8-12 ani și te gândești serios că rolul de regizor, scenarist sau animator ți s-ar potrivi și-ți plac și poveștile țărănești sau basmele populare (sau ești curios să le descoperi), te aștept la un atelier de realizare animație.
Tehnica pe care o vom utiliza este cea de stop-motion, așa că înarmează-te cu muuultă răbdare înainte de toate, fiindcă va fi nevoie de mii de cadre pentru un minut de animație. Dar nu-ți face griji, vei lucra în echipă cu alți tineri talentați, ca în orice producție video. Vei învăța să creezi un story-board, să negociezi situații și să găsești soluții atunci este nevoie.
Numărul maxim de participanți: 10 copii, cu vârsta peste 8 ani.
Atelier realizat în cadrul a două întâlniri.
Detalii și înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

13.30 – 14.30 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan (29 noiembrie)
O întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani.
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...
Pentru cel mult 20 de persoane de la 10 la 18 ani.
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

SÂMBĂTĂ

10.00 – 11.20 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu
În timpul atelierelor de pictură din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri, sfinți, babe, bomboane, iarbă, cer, lună, cai, frunze, lapte cu cereale, mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.
Pentru copii de minimum 6 ani, maximum 80.
Înscrieri la numărul de telefon 0726.237.376

11.30 – 13.00 Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu
Vor fi abordate o serie de tehnici: modelaj direct, realizare modele în ipsos și multiplicare cu ceară, realizare șabloane din carton și decupare din foi de ceară, decoruri pe vase din argilă, modelate liber, decoruri pe vase din ceară turnate în mulaj de ipsos. Dacă există acordul părinților, anumite piese mici se pot turna în bronz.
Subiecte: Circul, animale fantastice, compoziții cu figuri geometrice, explorarea spațiului cosmic, lumea subacvatică.
În cadrul fiecărei ședințe se vor prezenta exemple de lucru din fiecare din tehnicile abordate, lucrări de maeștri și vor avea loc discuții pe marginea lor.
La sfârșitul ședințelor, copiii vor face selecții personale dintre lucrările tuturor realizate în cadrul ședinței. Se vor face și susțineri individuale (explicații pe marginea lucrărilor).
Acest curs de inițiere în modelaj este pentru copii cu vârste între 6 și 10 ani.
Înscrieri la telefon 0737 346 872.
Prețul: 30 lei/participant

11.00-13.00 și 14.00-16.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș - la Nuiele
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură și vor executa un fragment de model, ca „scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284

DUMINICĂ

10.00 – 11.30 Ateliere de modelaj lut cu Crina Cranta
Ceramica este un meșteșug vechi - de la începutul timpului oamenii au modelat pământul, iar apoi l-au ars, cu ajutorul focului, pentru a-și construi recipiente, unelte, piese arhitecturale, obiecte de cult etc. În prezent, ceramica a evoluat la rang de artă. Vom explora împreună tehnicile de modelaj ale pământului și vom trezi curiozitatea în ceea ce privește arta ceramică.
Copiii sub 5 ani vor lucra împreuna cu un părinte. Atelierul se va ține cu minimum 10 participanți.
Informații și înscrieri la 0727 015 825 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 




back to main page
 
closed