To Virtual Tour
Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh.



Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvîntul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.


Când ai de conceput un muzeu care a mai existat, într-o clădire care există şi cu un patrimoniu în cea mai mare parte strâns de înaintaşi... Vezi îndelung obiecte, şi obiecte, şi cărţi, şi cărţi şi te gândeşti la un muzeu ce ţi-ar place să-l vezi, compus din aceste lucruri, apoi te gândeşti la clădire, la locul ei în Bucureşti, la sălile ei... Începi să-ţi propui teme posibile, teme ce-ar putea trăi într-un astfel de spaţiu "cântate" de obiectele ascunse în depozit. Obiectele au o multitudine de legături posibile, trebuie să elimini mult, să ajungi la două-trei ipostaze viabile ce le înlănţuie pe toate; apoi revezi patrimoniul, revezi fotografii, asculţi muzică şi începi să elimini gândindu-te la o temă.

Te gândeşti mereu la tot ce-a fost distrus în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la ce răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui). Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: Crucea. Am considerat că e bine să inaugurăm sălile de muzeu, în noul muzeu, muzeu "al ţăranului", cu o expunere senină, amplă ca mesaj şi echilibrată ca stil. După decenii de enorme distrugeri cauzate ţărănimii de comunism, ar fi părut necesară o expunere "politică" şi dură, un bilanţ al ororilor petrecute cu satul românesc. Nu am luat-o pe acest drum, justificat, dar plin de verdicte, un drum presărat de tensiuni şi adversităţi. Nu era nici foarte creştinesc răspunsul în chip de răzbunare al noului muzeu! Am fi început noua viaţă printr-un semn trist şi sub lumina neagră a răzbunării. Crucea era tema cea mai potrivită, mai plină de viaţă ce o puteam găsi. De ce să demonstrăm omniprezenţa crucii? Pentru ca oamenii să tragă concluzia că nu pot trăi fără cruce...


Noi facem aici un gest public, simţim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezenţa crucii, importanţa şi puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume rătăcită, secularizată şi îndrăcită de multe ori. Este un act militant. În cazul nostru este un act militant.


Cum se transformă un act de mărturisire într-o muzeografie mărturisitoare? Creând o muzeografie care se adresează în primul rând inimii. Se adresează mult mai tare unui afect inteligent, să zicem, decât raţiunii uscate.

O muzeografie organică urmăreşte rânduiala, nu ordinea.

Ceea ce am făcut şi vrem să continuăm a face în Muzeul Ţăranului nu are nimic de-a face cu jocul gratuit, cu anumite fenomene "de graniţă" din lumea contemporană cum ar fi "instalaţiile", montajele etc., chiar dacă există elemente exterioare comune. Ceea ce le diferenţiază categoric este elementul dat, patrimoniul, care e tiranic în acţiunea sa, dar pe care cu dragoste şi cunoaştere îl "îmblânzim", dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului.


Un muzeu în stare permanent născândă cu o dispoziţie care să permită un perpetuu început.

Caracter experimental. Nu experiment în sens de joacă, ci dorinţă de aprofundare lipsită de suficienţa ştiutului. O privire proaspătă asupra fenomenului. Povara tradiţiei, nu povara poncifelor.


Se poate face o paralelă între modul cum e conceput experimentul ştiinţific în ştiinţa modernă şi muzeu. Aceeaşi izolare într-un mediu neutru, aceeaşi falsificare impusă de disciplina experimentului...


Spuneam şi altădată că mi-e teamă de un plan riguros, cum îmi este teamă de planuri când pictez. O formalizare prea precisă sărăceşte. Un plan riguros, în muzeografia pe care

o caut, este inutil.



Da, eu, care citesc etichetele dintr-un muzeu pe care nu l-am mai văzut, aici voi folosi puţine etichete. Obiectele vor fi legate între ele prin relaţii pe care etichetele le-ar tulbura.

Pentru o asemenea muzeografie, esenţiale par să fie conceptele de articulaţie "tare" şi articulaţie "slabă". Un război de ţesut, de pildă, e un obiect puternic, impresionant prin materialitatea lui şi prin coerenţa formală, prin exprimarea limpede a funcţiei lui. El poate fi clasat, de aceea, în zona articulaţiilor "tari", a evidenţelor general percepute şi va fi utilizat atunci când avem nevoie să articulăm un complex de subansambluri: diverse unelte auxiliare legate de ţesut, ţesături de orice fel. El poate articula două spaţii aparent lipsite de legătură cauzală sau utilitară.

Articulaţia "slabă" poate fi, de pildă, o componentă a războiului de ţesut, precum spata. Un asemenea obiect devine activ când vrem să evocăm registre mai subtile. Ea va putea fi utilizată atunci când organizăm un spaţiu în jurul ideii de construcţie sau de ierarhie. Articulaţia slabă leagă mai bine două sau mai multe unităţi prin chiar discreţia şi slăbiciunea ei.


Sistemul de relaţii care se creează între obiecte este mai aproape de zona muzicală decât am bănuit. Expunerea trebuie să cânte. Obiectele trebuie să interacţioneze armonic.

Este nevoie de urechi bune pentru a auzi ce "vorbeşte" obiectul. Pentru a înţelege limbajul obiectului trebuie să fi avut o lungă experienţă în domeniul vizualului, dar şi al istoriei şi spiritualităţii omului care s-a aflat în relaţie cu obiectul pe care vrei să-l evoci. Dacă ai un astfel de auz şi dacă ai curajul să-ţi asculţi urechea, atunci obiectele sunt cele care dictează soluţiile de expunere. Dar trebuie să înveţi să faci ascultare.

Un subansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie.

Modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect. Contează, în fond, ce îi ceri obiectului.

În muzeu, după obiect mi se pare important gestul. Dacă rulez un ştergar pe un sul de carton şi îl prezint într-o cutie este una, şi dacă îl prind pe perete, în aşa fel încât să pară bătut în cuie, este alta. Şi eu cred că trebuie să existe un gest cheie care să le însumeze pe toate, gestul prin care dăm valoare obiectelor, prin care le declarăm patrimoniu.

Excluderea evidentului, a explicitului, a excesivului; negarea apropierii obişnuite, a locurilor comune.


Tatonare fără formulări precise. Puse în formulă, lucrurile îşi pierd energia latentă. Un exces de formalizare în cadrul discursului muzeal poate duce până la distrugerea obiectului.

Simplitate, şi nu orgoliul aspiraţiei spre perfecţiune. Mult firesc şi supunere faţă de obiect.

Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?


Muzeologia operează cu reguli bazate pe constantele percepţiei şi pe mode. Ea ar putea deveni un mod de înţelegere generală. Atunci muzeificarea ar înceta să mai fie o metodă, un mecanism anihilant, o reţetă.


Muzeologia apofatică, negativă, este, în acelaşi timp, "muzeologie concretă" în sensul în care discursul trebuie să acţioneze "slab", subtil, fragil, în favoarea lucrurilor, care sunt "simboluri emotive" şi riscă, prin procesul muzeificării, să se usuce... Pentru a transmite toată încărcătura sa, un "simbol emotiv", cum sunt lucrurile făcute de omul tradiţional, e nevoie ca el să fie lăsat destul de liber, puţin incorporat unui discurs abstract. Omul nededublat nu "producea", ci năştea obiecte, deci tot ce făcea ar putea fi un simbol emotiv pentru noi.


Nu este iraţional deloc ce fac. Se înscrie într-o poetică a muzeografiei, eventual. Există o poetică a arhitecturii; pentru ce n-ar exista o poetică a muzeografiei?



(fragmente din "Câteva gânduri despre cantitati, mentalitate si încrucisare", Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Taranului Român, 1993)



Ateliere de creativitate la Muzeul Național al Țăranului Român | ianuarie 2020




Începem anul cu multă joacă la Atelierul de creativitate. Cu vacanță, deci cu multă veselie, cu reîntâlnirea prietenilor, dar și cu noi provocări, cu mai multe programe dedicate familiei.


Pentru participarea la ateliere este necesară înscrierea prealabilă pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com.


Prețul: 25 lei/ participant.
Au gratuitate beneficiarii organizațiilor non-profit și școlilor speciale.


Unde? La Muzeul Național al Țăranului Român, intrarea din str. Monetăriei nr. 3, București, sector 1, în Atelierul de Creativitate.


LUNI


10.30 – 12.00 Atelier de teatru de umbre cu Beatrice Iordan (13, 20 și 27 ianuarie) 
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii. 
Recomandat copiilor cu vârsta peste 7 ani. 
Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723.47.16.00

10.00-11.30 Program pentru beneficiarii organizațiilor non-profit care desfășoară activități pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, care au nevoie speciale sau cu handicap și cei cărora li se aplică măsuri sociale de protecție, și ai școlilor speciale. Pentru a participa la aceste ateliere este nevoie de o înscriere prealabilă pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com, tipul de atelier urmând a fi stabilit ținând cont de caracteristicile grupului.


MARȚI

Desen, pictură, cusături (13.30 – 15.00, în zilele de 14, 21, 28 ianuarie)


Desen
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, sacul lui Moș Crăciun, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.
…și lista rămâne deschisă, așteptăm-acceptăm și sugestiile copiilor, educatorilor, învățătorilor etc.
Pentru copii de la 5 ani.
Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 021 317.96.59.


MIERCURI

10.30 – 12.00 sau 13.30-15.00 Ateliere creative cu Beatrice Iordan


Ateliere de construcție scenografică
1.Buchețel de flori din lână (13.30 – 14.30, în ziua de 15 ianuarie)
Folosind lână netoarsă, dacă nu o cunoașteți ne vom împrieteni cu ea la acest atelier , ace speciale (pentru copii mai măricei sau părinți), fetru, foarfece. Vom realiza un buchețel de flori pe care îl putem dărui cuiva drag.
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier iar obiectele create se vor putea lua acasă.
Atelier dedicat familiilor cu copii mai mari de 3 ani (se va lucra în echipe părinte-copil). Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723.47.16.00
2.Păpușă pe deget. Degețica (13.30 – 14.30, în ziua de 22 ianuarie)
Folosind un material special care are drept calitate uscarea rapidă vom realiza personaje mici, cât un deget, pe care le vom putea ” juca” în mici scenete inventate de micii participanți.
Materiale folosite: pasta de modelat, culori acrilice, pensule, ațe și lâneturi.
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier iar obiectele create se vor putea lua acasă.


Atelier dedicat familiilor cu copii mai mari de 3 ani (se va lucra în echipe părinte-copil). Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723.47.16.00


3. Păpuși din lână. O jucărie bună de pus pe pernă (13.30 – 14.30, în ziua de 29 ianuarie)
Folosind lâna netoarsă, ace speciale, foarfece, ne vom împrieteni cu lâna, ”modelând-o” în mici figurine moi și pufoase bune de strâns în pălmuțe înainte de culcare.
Materiale folosite: lână netoarsă, ace ascuțite (copiii mai mici vor fi ajutoarele părinților în realizarea acestei teme), foarfece.
Tema atelierului se va realiza într-o oră de atelier iar obiectele create se vor putea lua acasă.
 

Atelier dedicat familiilor cu copii mai mari de 3 ani (se va lucra în echipe părinte-copil). Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723.47.16.00


JOI

 

10.30 – 12.00 Desen, pictură, cusături cu Ruxandra Grigorescu (16, 23, 30 ianuarie)


Desen
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, sacul lui Moș Crăciun, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.
…și lista rămâne deschisă, așteptăm-acceptăm și sugestiile copiilor, educatorilor, învățătorilor etc.
Pentru copii de la 5 ani.
Înscrieri și detalii pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 021 317.96.59.


VINERI

12.00 – 13.30 Atelier de radio cu Monica Chiorpec (10 ianuarie)
Dacă sunt curioși să afle câteva dintre tainele radioului, le propunem copiilor și adolescenților, cu vârsta minimă de 10 ani, un atelier de creativitate inedit. În cadrul acestuia, pot descoperi cele mai importante momente din istoria radioului, pot desluși secretele redactării unei știri radio cu conținut cultural, adaptat vârstei lor, pot afla cum se realizează un interviu și, cel mai important, se vor deprinde cu tehnici de dicție, intonație, respirație corectă și de stăpânire a emoțiilor în fața microfonului. De asemenea, atelierul le va oferi participanților câteva noțiuni utile despre fenomenul fake news, care marchează în mod negativ mass-media de astăzi.
Toate materialele pe care participanții le vor produce vor fi înregistrate, micii redactori sau reporteri radio putându-se astfel lăuda cu primele lor producții radiofonice.
Recomandat unui număr de maximum 8 copii, cu vârsta peste 10 ani.
Detalii și înscrieri pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com


10.30 – 12.00 Atelierul Poveşti cu urechi cu Călin Torsan (17, 24, 31 ianuarie) - o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...
Pentru cel mult 20 de persoane de la 10 la 18 ani.
Informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com
 

SÂMBĂTĂ


10.00 – 11.20 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu (11, 18, 25 ianuarie)
În timpul atelierelor de pictură din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri, sfinți, babe, bomboane, iarbă, cer, lună, cai, frunze, lapte cu cereale, mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.
Pentru copii de minimum 6 ani, maximum 80.
Înscrieri la numărul de telefon 0726.237.376


11.00-13.00 și 14.00-16.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș - la Nuiele (18, 25 ianuarie)
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură și vor executa un fragment de model, ca „scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284


 


back to main page
 
closed