To Virtual Tour

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Condiții de participare la târgurile de meșteri




Muzeul Național al Țăranului Român își asumă sarcina de a proteja, încuraja și valorifica patrimoniul cultural național imaterial.

Începând cu anul 1995, muzeul nostru organizează târguri de meșteri. Acestea vizează sprijinirea meșterilor, încurajarea creației artistice, valorificarea produselor meșteșugărești și adaptarea la noile condiții ale pieței libere.

Selecția meșterilor la târg a fost condiționată de următoarele criterii:
- meșterii au obligația de a respecta tradiția locală, lăsând loc exprimării talentului și creației proprii;
- respectarea ornamentelor, motivelor, cromaticii, din zona etnografică din care provin meșterii;
- respectarea relației dintre materie primă - obiect - procedee tehnice de execuție - instrumentarul de lucru;
- respectarea valorilor și a funcțiilor obiectului (cotidian, ceremonial);
- integrarea tradiției în realitatea prezentului.






Back to main page
 
closed