Catre Tur Virtual
De acum, conţinutul integral al numerelor MARTOR din 2005 până în 2014 poate fi consultat gratuit la adresa martor.muzeultaranuluiroman.ro

Când am intitulat această revistă MARTOR, nu am avut prostul gust sau intenţia de a viza semnificaţia greacă a termenului [...]. Problema „martorului” şi a „mărturiei” se pune în sens ambivalent – în strânsă legătură cu problematica dezvoltată de Muzeul Ţăranului. Horia Bernea vorbeşte despre o muzeografie mărturisitoare, în timp ce Gérard Althabe constată refuzul de a muzeifica obiectul în calitate de purtător de cuvânt al universului rural tradiţional. [...] „Străin din interior, implicat şi ne-implicat în realitatea pe care o studiază” (Daniel Fabre), intelectualul nu este oare, prin forţa lucrurilor, un martor care – vindecat de iluzia perfectei obiectivităţi – participă la configurarea unei mentalităţi în acelaşi timp în care o observă şi o gândeşte?. Dincolo de observaţia participativă, nu este el modelat prin chiar efortul hermeneutic, la fel cum este determinat parţial de momentul şi contextul în care acţionează? A asuma această dublă condiţie, de observator şi participant la realitatea românească actuală, pare să dea în cazul nostru, un sens mai adecvat termenilor care ne preocupă. [...] Nu gândim această revistă ca fiind un proiect definitiv formulat.

Ne propunem mai degrabă să înregistrăm eforturile şi traseul unor cercetări muzeale şi antropologice propuse de muzeu.

Şi să „măturisim". 

PURTATE CU TENDA, ADUNATE ÎN SERTARE





O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane - sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Timp de mai bine de un an, proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe] a constituit, prin cercetări de teren în sate și orașe din România și din Balcani, un prim fond de patrimoniu imaterial al comunităților de aromâni, care urmează să alcătuiască arhiva digitală a proiectului. Un instrument viu de (auto)reprezentare pentru comunitate, un produs cultural unic, primul de acest fel din Sud-Estul Europei, arhiva va deveni accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, internațional, începând cu anul 2018.

Muzeul Național al Țăranului Român demarează din aprilie 2017 campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani. Căutăm și colectăm povești de familie, înregistrări audio, video, fotografii, sunete și muzici tradiționale, jurnale, documente, obiecte-martor ale culturii aromâne, care, prin încărcătura simbolică și a trecerii timpului, pot dezvălui generațiilor viitoare elemente ale identității și istoriei culturale a acestei comunități.

În demersul de recuperare și conservare a patrimoniului cultural al aromânilor, campania se va derula la nivel național și își propune să atragă autoritățile locale din București, județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Mai multe informații despre campanie se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda) și la adresa de e-mail: arhivacutenda@gmail.com


Proiectul CU TENDA („călătorind cu cortul”) este realizat de către Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu trei țări din Europa – Bulgaria, Republica Macedonia și Italia și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 


înapoi la pagina principală
 
inchis