Catre Tur Virtual
De acum, conţinutul integral al numerelor MARTOR din 2005 până în 2014 poate fi consultat gratuit la adresa martor.muzeultaranuluiroman.ro

Când am intitulat această revistă MARTOR, nu am avut prostul gust sau intenţia de a viza semnificaţia greacă a termenului [...]. Problema „martorului” şi a „mărturiei” se pune în sens ambivalent – în strânsă legătură cu problematica dezvoltată de Muzeul Ţăranului. Horia Bernea vorbeşte despre o muzeografie mărturisitoare, în timp ce Gérard Althabe constată refuzul de a muzeifica obiectul în calitate de purtător de cuvânt al universului rural tradiţional. [...] „Străin din interior, implicat şi ne-implicat în realitatea pe care o studiază” (Daniel Fabre), intelectualul nu este oare, prin forţa lucrurilor, un martor care – vindecat de iluzia perfectei obiectivităţi – participă la configurarea unei mentalităţi în acelaşi timp în care o observă şi o gândeşte?. Dincolo de observaţia participativă, nu este el modelat prin chiar efortul hermeneutic, la fel cum este determinat parţial de momentul şi contextul în care acţionează? A asuma această dublă condiţie, de observator şi participant la realitatea românească actuală, pare să dea în cazul nostru, un sens mai adecvat termenilor care ne preocupă. [...] Nu gândim această revistă ca fiind un proiect definitiv formulat.

Ne propunem mai degrabă să înregistrăm eforturile şi traseul unor cercetări muzeale şi antropologice propuse de muzeu.

Şi să „măturisim". 

Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie




Conferințele de la Șosea

30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului la conferința Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie.
 

Conferința este susținută de Corina Iosif, cercetător MNȚR.


Intrarea este liberă.


În tradiția aromânilor, amintirea anumitor evenimente care au marcat viața unei familii sau a unei comunități este păstrată, de multe ori, de cântece special făcute pentru asta. Rapsozi comunitari creează astfel de cântece fie la cererea celor interesați a-și face cunoscută povestea, fie considerând că întâmplarea, sau situația pe care o vor descrie are valoare exemplară și trebuie păstrată, în memoria tuturor, prinsă într-un text de cântec.
 

Corina Iosif, cercetător la Muzeul Țăranului, vă propune o discuție despre cântecele făcute la comandă și despre importanța lor în construirea unei memorii împărtășite în comun în grupurile de aromâni. Prezentarea va fi urmată de câteva cântece aromâne interpretate de Florentina Costea.


 

 




înapoi la pagina principală
 
inchis