Catre Tur Virtual


Muzeului Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 15, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.

Pieptănarii, în povești și în arhive




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă luni, 19 noiembrie 2018, de la ora 18.30, la Clubul Țăranului, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Petre Matei – cercetător și istoric în cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, și Cătălina Tesăr – cercetător și antropolog la MNȚR, vor vorbi despre Pieptănarii, în povești și în arhive.

În contextul reformei agrare de la 1920 și al unei agriculturi slab mecanizate, romii pieptănari din SE României, înca nesedentarizați, lucrează și trăiesc vara pe marile moșii agricole, iar iarna practică comerțul ambulant prin sate. Mobilitatea lor răspunde nevoilor economice ale epocii. Cu toate acestea, stilul lor itinerant de viață este perceput ca un pericol atât de către poliție, cât și de către autoritățile locale. În timpul celui de-al doilea război mondial, romii pieptănari, aflați în plin proces de sedentarizare, sunt deportați în Transnitria, categorisiți a nu avea „mijloace de existență sau ocupație precisă din care să trăiască în mod cinstit prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol pentru ordinea publică”.

Îmbinând perspective antropologice cu perspective istorice asupra formelor de mobilitate și a activităților economice practicate de romii pieptănari din SE României în secolul XX, prezentarea pune față în față mărturii personale cu documente de arhivă pentru a răspunde la întrebări de genul: Cum explicăm criminalizarea nomadismului? Este nomadismul romilor o trăsătură culturală ori o opțiune economică? Cum explicăm practicarea agriculturii de către romi așa ziși nomazi? Vom concluziona cu întrebări generale despre cum citim arhivele și cum ascultăm poveștile oamenilor sau cum putem îmbina cercetarea antropologică cu cea istorică.

Intrarea este liberă.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis