Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Tonitza. Imagini ale copilăriei




1 martie – 17 iunie 2019
Muzeul Județean Mureș - Muzeul de Artă, Târgu-Mureș



Muzeul Județean Mureș - Muzeul de Artă are deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției Tonitza. Imagini ale copilăriei, vineri, 1 martie 2019, ora 18.00, la Palatul Culturii din Târgu-Mureș.

Prilejuită de achiziționarea de către Muzeul de Artă din Târgu-Mureș a tabloului Odaia copiilor de Nicolae Tonitza (1886-1940), expoziția își propune să investigheze tema copilului și a copilăriei atât în opera și scrierile lui Tonitza cât și în cea a altor artiști contemporani cu el, cum ar fi Ștefan Dimitrescu, Ion-Theodorescu Sion, Nicolae Vermont, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Nagy István şi alţii.

Expoziția va cuprinde pe lângă lucrările Muzeului din Târgu-Mureș, lucrări împrumutate cu generozitate de numeroase muzee importante din țară și din colecții private.

Pentru a oferi temei propuse un orizont mai larg decât cel imediat al artelor vizuale, expoziția dorește să investigheze problematica copilului și a copilăriei dintr-o perspectivă multidisciplinară – istorică, sociologică, pedagogică și antropologică. În acest sens, vor fi expuse pe lângă lucrări de pictură, sculptură și grafică și obiecte de îmbrăcăminte ale copiilor din mediul rural și urban, jucării, obiecte de uz școlar, toate din perioada interbelică.

De asemenea, sunt prezente secțiuni dedicate documentelor de arhivă cuprinzând file de manuscris, fotografii documentare, decupaje din presa timpului privind cronici realizate de Nicolae Tonitza sau despre creația sa, publicații cu ilustrații ale artistului, cărți și reviste cu și despre lumea copiilor din perioada respectivă și, materiale audio ce evocă personalitatea artistului.

Un spațiu-atelier inedit va sublinia legătura magică pe care Tonitza a avut-o cu universul copiilor. Cele 10 jocuri propun o explorare multisenzorială și practică, cu componente interactive pe diferite suporturi. Cuburi, puzzle-uri, păpuși, planșe de colorat, povești audio, toate corelate cu reproduceri de înaltă calitate ale lucrărilor lui Tonitza, sunt activități propuse copiilor între 4 și 10 ani.

Curatori: Ioana Vlasiu, Ioan Şulea, Cora Fodor, Dorel David Morar


Perioada expoziției: 1 martie – 1 iunie 2019
Palatul Culturii – aripa dreaptă, etaj II, Piața Victoriei nr. 1

Colaboratori:
- Bârlad: Muzeul “Vasile Pârvan“;
- Brașov: Muzeul de Etnografie;
- București:
- Muzeul Național de Artă al României,
- Muzeul Municipiului București,
- Biblioteca Academiei Române,
- Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”,
- Muzeul Național al Ţăranului Român
- Constanța: Muzeul de Artă;
- Craiova: Muzeul de Artă;
- Ploiești: Muzeul de Artă;
- Sibiu: Muzeul Național Brukenthal;
- Colecții private: Galeriile Artmark, Liviu Cojoc, Marian Spătariu și alții.


 





 




înapoi la pagina principală
 
inchis