Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Solicitare propuneri tematice pentru revista MARTOR nr. 25 / 2020 și nr. 26 / 2021




Termen limită de primire propuneri: 27 martie 2019
Propunerile se trimit pe adresa: revistamartor@gmail.com


Revista anuală MARTOR. Revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, înființată în 1996 și aflată deja în al 24-lea an al apariției sale continue, este o revistă tematică interdisciplinară și internațională, cuprinzând articole științifice din domeniul antropologiei, etnologiei, antropologiei vizuale, muzeografiei, istoriei, etnomuzicologiei și istoriei artei. Revista vizează în principal un public academic, dar și unul larg. Articolele publicate sunt în limba engleză sau franceză, respectând normele deja în uz pentru revistă, și care pot fi găsite la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/for-authors/. Revista acceptă articole care trec de evaluarea (în regim anonim) a doi specialiști din domeniu (sistem „double blind peer review”).

Pe lângă tirajul tipărit (între 300-800 exemplare/număr) și publicarea pe site-ul dedicat, revista MARTOR este inclusă și indexată în baze de date internaționale: EBSCO, CEEOL, Index Copernicus și Anthropological Index Online (AIO), iar din aprilie 2018 a fost inclusă și în baza de date MLA – Modern Language Association, Directory of Periodicals. Totodată, suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI (al patrulea an).

Prezența în baze de date internaționale lărgește exponențial vizibilitatea muzeului în mediile academice și profesionale, astfel că includerea revistei în cât mai multe baze de date este o prioritate.

Revista, pe lângă textele academice pe tema propusă în fiecare an, cuprinde o secțiune de Muzeografie, prin care se prezintă ultimele proiecte ale Muzeului Național al Țăranului Român, dar și ale altor muzee, precum și secțiunile Note de teren și Recenzii de carte. Toate textele incluse în paginile revistei sunt într-o strânsă legătură cu tema din anul respectiv. Nu în ultimul rând, revista excelează în ceea privește aspectul său grafic, prin fotografii de o înaltă calitate expresivă, care fac legătura dintre artă și etnografie, contribuind la construirea secțiunilor și categoriilor revistei. Accentul pe antropologia vizuală este, de altfel, una dintre trăsăturile care individualizează revista.

Facem o solicitare pentru propuneri tematice ale revistei MARTOR pentru anii 2020 și 2021.

Datorită strategiei disciplinare și editoriale în care revista MARTOR s-a înscris prin indexarea într-un număr larg de baze de date, precum și faptul că suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI, tematica revistei trebuie să aibă în primul rând o dimensiune teoretică semnificativă și o deschidere tematică cu impact internațional.

Vă rugăm să redactați propunerile dumneavoastră după următoarea structură:


a) Titlul temei propuse;

b) Coordonatori (menționând și afilierea instituțională);

c) Justificarea temei (cel puțin două considerente care stau la baza propunerii tematice);

d) Posibile contribuții pe care coordonatorul este sigur că poate conta, menționând autorii și titlurile posibilelor articole.

Menționăm că propunerile urmează să fie tipărite și depuse la secretariat, pentru a fi prezentate și analizate în Consiliul Științific în luna aprilie 2019, în vederea selecției și aprobării lor.

Apelul pentru propuneri de tematici va fi postat și pe site-ul revistei, putând primi și propuneri din partea unor specialiști care nu sunt angajați ai muzeului.

Mai jos câteva informații importante privind responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice.


În vederea realizării revistei la timp, este necesar să ne încadrăm în calendarul revistei:
 

- 1 mai 2019/2020: anunțul temei pentru anul 2020 sau anul 2021, anunț lansat online și în grupuri din bazele de date ale muzeului cu specialiști în domeniu;
- 1 noiembrie 2019/2020: data limită de primire a rezumatelor propunerilor și selecția lor, realizată de către coordonatorii de număr;
- 15 februarie 2020/2021: primirea textelor finale și inițierea procesului de evaluare;
- 15 martie – 30 mai 2020/2021: peer-review;
- iunie 2020/2021: revizuirea textelor de către autori și trimiterea versiunii finale;
- iulie – 15 septembrie 2020/2021: corectură limbă;
- 15 septembrie – 15 octombrie 2020/2021: pregătire pentru tipar.
 

Responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice sunt:
 

1) De a asigura textul propunerii tematice în limba engleză / franceză.
2) De a asigura coordonarea numărului din punct de vedere științific:

a. De a selecta propunerile primite prin analiza rezumatelor primite de la autori.
b. De a asigura o listă de specialiști din domeniu (min. 20 persoane) care ar putea evalua textele în sistem peer-review.
c. De a asigura evaluarea fiecărui articol academic în sistem de peer-review anonim, trimițând textul la doi recenzori (cercetători în domeniu) și de a ține legătura cu recenzorii.
d. De a redacta introducerea volumului tematic (text teoretic de suport pentru tema propusă, precum și prezentarea numărului).
e. De a asigura un concept pentru ilustrația numărului în afara ilustrațiilor incluse în textele cuprinse în volum (imaginile interstițiale, imaginea pentru copertă etc.).

3) De a contribui la munca editorială prin supervizarea punerii în pagină a revistei.
4) De a organiza și prezida evenimentul de lansare a revistei după publicarea acesteia.

Până în prezent revista a cuprins numere tematice acoperind următoarele teme:
 

Nr. 16/2011 – Towards an anthropology of success;
Nr. 17/2012 – Everyday life during communism. History, memory, oblivion;
Nr. 18/2013 – Remembering childhood;
Nr. 19/2014 – The Agrarian Question – a Historical and Political Economy Outlook;
Nr. 20/2015 – Bodies – Matter – Narratives of Corporeality;
Nr. 21/2016 – A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay Meadow Management;
Nr. 22/2017 – Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century;
Nr. 23/2018 – Curating Change in the Museum;
Nr. 24/2019 – număr în curs de realizare, Archives and Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material.



București, 28 februarie 2019

Anamaria Iuga
Șef secție Studii etnologice
 




înapoi la pagina principală
 
inchis