Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Sărbătorile din luna august




1 august: Intrarea în postul Sfintei Maria; Macaveii
Se vorbeşte de cinci sau şapte Macavei. Se ţin pentru sănătate, mai mult de femei. Este cu totul interzis să culegi cânepă. De Macavei e ultima oară când mai poţi să iei din stupi miere.

6 august: Schimbarea la Faţă (Probejenia)
După ce a împlinit 33 de ani, Iisus a început să spună ucenicilor că el va trebui să meargă la Ierusalim unde va pătimi multe şi va fi omorât. Ucenicii s-au întristat. Apoi, însoţit de ucenici şi de popor, Iisus s-a dus la muntele Taborului, unde a urcat împreună cu Petru, Iacov şi Ioan.
Ca să se roage, s-a îndepărtat de cei trei, iar aceştia au adormit.
Când s-au deşteptat, Iisus li s-a înfăţişat Schimbat la Faţă, adică strălucind de slavă dumnezeiască. L-au văzut vorbind cu doi bărbaţi care erau Proorocul Moise şi Proorocul Ilie.
Începe să îngălbenească frunza în pădure. Cerbii spurcă apele, care încep să se răcească. Târâtoarele caută ascunzişuri. Berzele se pregătesc de plecare. Cerul se deschide. Se face pomană de struguri. Când guşti prima boabă, spui „boabă nouă în gură veche“. Fetele se spală pe cap în această zi.

15 august: Sfânta Maria Mare
Se povesteşte că la Adormirea Maicii Domnului a fost jale mare. Pomii cu roadele cele mai frumoase s-au întâlnit şi, dând fiecare ce avea mai bun, au închipuit un pom care a fost purtat în fruntea procesiunii. Bostanul şi porumbul au făcut un buchet din floarea soarelui pe care l-au pus pe coşciug. De atunci, bostanul şi porumbul îngălbenesc la sărbătoarea Adormirii. La românii din Balcani este sărbătoarea cea mai mare, când toţi se întorc din călătorii şi fac nunţi. La toţi românii, legendele despre Maica Domnului sunt foarte numeroase. Temele lor sunt naşterea Fecioarei, Buna Vestire, istoriile cu Trif Nebunul care o ia în râs şi Maica îl blestemă, naşterea Mântuitorului, răstignirea, căutarea Mântuitorului, Adormirea Maicii Domnului, călătoria în Iad şi minunile făcute de Maica Precesta.
În dimineaţa acestei zile oamenii merg la biserică. Se dau la pomană pentru morţi struguri, prune, faguri, de miere. Se face horă în sat.

Adormirea Maicii Domnului
Cu trei zile înainte de a o lua la sine, Hristos a trimis un înger la Maica sa pentru a-i face cunoscută mutarea la viaţa cerească. Ea s-a bucurat şi a urcat pe Muntele Măslinilor ca să se roage.
După aceea a venit acasă, a pregătit tot ce trebuia pentru înmormântare, şi-a împărţit hainele văduvelor sărace, a promis vecinilor că nu-i va uita şi îi va ocroti, apoi s-a culcat în pat, s-a rugat pentru vieţuirea în pace şi şi-a dat sufletul.
Atunci s-a auzit un tunet mare şi pe la marginile lumii au venit Apostolii lui Hristos. Petru a fost cel care a început cântarea de îngropăciune şi toţi i-au purtat patul până în satul Ghetsimani, unde i-au pus trupul în mormânt. Din rânduiala lui Dumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornic să vadă chipul Maicii Sfinte şi mormântul a fost deschis pentru el. Dar n-a mai fost găsit decât giulgiul. Maica Domnului, cu trup cu tot, urcase la ceruri purtată de îngeri.




înapoi la pagina principală
 
inchis