Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Museums Meet Museums 5-6 octombrie 2018




„Museums Meet Museums 2018” - despre leadership, inovație, conectarea la comunitate și crearea unei relații pe termen lung cu vizitatorul


Muzeele trebuie să vină în întâmpinarea publicului și să găsească noi modalități de a atrage vizitatorii, adaptate societății actuale, atât de interconectată și digitalizată. Aceasta este una dintre concluziile dezbaterilor din cadrul celei de-a doua ediții a seminarului muzeal internațional „Museums Meet Museums”, care a avut loc în 5 și 6 octombrie la Muzeul Național de Artă al României din București. La eveniment au participat 11 experți internaționali în domeniul muzeal din 8 țări și peste 100 de specialiști din România reprezentând cele mai importante muzee, instituții culturale sau organizații de profil din țară. 

Tema ediției din acest an a conferinței „Museums Meet Museums” a fost „Un vis. O viziune. Un muzeu. Leadership în domeniul muzeal”, iar cei 11 lectori au împărtășit auditoriului viziunea și experiențele lor în privința unor noi metode de prezentare a colecțiilor, de interacțiune cu publicul, de atragere a unor categorii noi de vizitatori, dar și de poziționare a muzeelor în societatea actuală și în comunitate.

„Muzeele trebuie să învețe să lucreze cu comunitatea, să se conecteze cu aceasta, aflându-i poveștile, ritmul, interesele și obiectivele. Muzeele trebuie să deschidă conversații și să fie spații unde oamenii pot găsi răspunsuri la întrebările și preocupările lor”, a spus Marsha Semmel, un reputat expert muzeal american independent. Ea a prezentat câteva strategii de leadership care pot fi aplicate în muzee și a vorbit despre rolul liderilor de astăzi din instituțiile culturale. Un bun lider trebuie să aibă o viziune de ansamblu, dar să se și implice, să identifice vocile cu potențial de leadership din organizație și să își motiveze echipa să creeze împreună și să dea viață acelei viziuni despre organizație. 

Profesorul și antreprenorul Andreas Heinecke din Germania, fondatorul expoziției „Dialog în întuneric”, a subliniat că muzeele trebuie să vină în întâmpinarea vizitatorului și să creeze o relație pe termen lung cu acesta. Andreas Heinecke a prezentat o noua viziune asupra interacțiunii publicului cu muzeul si a oferit mai multe exemple despre cum poate fi implicat vizitatorul, prin crearea unor grupuri care sa participe activ la vizită, să interacționeze, să lucreze și să discute în cadrul unor ateliere. Un astfel de exemplu este și proiectul pe care l-a inițiat el și care a devenit internațional - „Dialog în întuneric” – o expoziție în care grupuri mici de vizitatori sunt conduse prin întuneric de către ghizi nevăzători. Astfel publicul poate învață cum să interacționeze fără ajutorul privirii, doar pe baza celorlalte simțuri, și poate înțelege cum este să fii orb. „Muzeele trebuie să joace un rol puternic în a aduce schimbarea socială”, a spus Andreas Heinecke.

Jasminko Halilović, fondatorul „War Childhood Museum” din Sarajevo, a prezentat istoria singurului muzeu din lume care aduce în atenția publicului experiența copiilor afectați de război, instituție premiată de Consiliul Europei în acest an. Jasminko Halilović a creat inițial o platformă online unde oamenii au fost invitați să împărtășească amintiri despre ce a însemnat copilăria lor în timpul războiului, iar apoi a strâns aceste mărturii într-o carte. Crearea muzeului a fost următorul pas firesc, iar acesta a luat naștere cu sprijinul comunității și a autorităților locale și prin implicarea directă a cetățenilor, care au donat obiecte. Muzeul a creat, la rândul său, o comunitate - cea a oamenilor care au fost afectați de război și împărtășesc amintiri și experiențe comune - devenind astfel un liant social. 

Un exemplu de leadership puternic în domeniul cultural a prezentat și Alex Saint, directorul companiei „Creative Tourist Consults” din Manchester și co-autoare a lucrării „Rethinking the Museum”. „Managerii muzeelor și galeriilor din Manchster si-au unit fortele pentru a vorbi societătii cu o singură voce, s-au apropiat de comunitate și au reușit să transforme orașul și să atragă turisti din toată lumea. Totul s-a realizat prin colaborare și având în vedere o viziune mai amplă, un scop mai mare decât scopul individual al fiecărei instituții în parte. Parteneriatul și împărtășirea unui ideal comun sunt cheia succesului, Invitați oamenii să participe la idealurile și proiectele voastre”, a spus Alex Saint.

Prezentări interesante despre muzee inovatoare în secolul 21 au susținut și ceilalți lectori invitați: CBE Diane Lees, directorul general al rețelei muzeale britanice „Imperial War Museums”, André Delpuech, directorul Muzeului Omului din Paris, Claude d’Anthenaise, directorul „Musée de la Chasse et de la Nature” din Franța, precum și Ciprian Ștefan, director al Complexului Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu, ales, în data de 5 octombrie, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR). Pe scena conferinței au mai urcat Pierluigi Sacco, profesor de economie culturală la Universitatea IULM din Milano, care a prezentat o nouă viziune despre muzee văzute ca o resursă a comunității, Virgil Nițulescu, fostul președinte al RNMR, care a vorbit despre managementul muzeelor din România, și specialistul japonez Daisuke Kudo, care a adus în atenția muzeografilor o nouă modalitate de protejare a colecțiilor în caz de cutremur. Seminarul a fost moderat de Codruța Cruceanu, istoric de artă și consultant cu o bogată experiență în domeniul muzeal.

Seminarul internațional „Museums Meet Museums 2018” a fost organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), al Institutului Cultural Român și al Institutului Francez și va avea loc în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este cea mai mare organizație profesională dedicată muzeelor din țara noastră, având peste 71 de muzee membre. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de RMNR este Noaptea Muzeelor, eveniment de mare impact la scară națională, care a atras în ultimii ani sute de mii de vizitatori, fiind unul dintre cele mai de succes programe culturale din România.

Organizator: Rețeaua Națională a Muzeelor din România
Parteneri strategici: Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Muzeul Astra, Aqua Carpatica
Parteneri: Muzeul Național de Artă al României, NEMO (ne-mo.org), Muzeul Național al Țăranului Român
Parteneri media: Radio România Cultural, OZB, Cariere, Igloo, Nine O’Clock, Observator Cultural, Onlinegallery.ro, 4arte.ro, Bookhub, Modernism, Revista Atelierul.

 






înapoi la pagina principală
 
inchis