Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Focurile de Sfântul Dumitru | 24 octombrie 2019





24 octombrie 2019, între orele 14 și 24,
în curtea Muzeului Național al Țăranului Român

 

Focul poate fi un semnal - focul nu este numai ardere, ci implică și flacăra.
Focurile Sfântului Dumitru pot însemna, prin forța lor, îndepărtarea răului și dezvăluirea trăiniciei.
Folosit de străjeri pentru paza granițelor sau ca probă de rezistență, când cei care se încumetă calcă peste cărbunii încinși.
Focul coace aluatul, arde lutul și-i dă acestuia trăinicie devenind cărămidă spre a clădi sau vas pentru apă și hrană.
Focul este precum cuvântul ce exprimă gândul.


În noaptea premergătoare Sfântului Dumitru, vom folosi focul spre a defini gândurile elevilor, materializate în lucrări. Arderea va avea loc în cuptorul special construit aflat în curtea Muzeului Național al Țăranului Român.

În parteneriatul cu Muzeul Național al Țăranului Român, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” vă așteaptă la evenimentul „Focurile de Sfântul Dumitru”. Scopul proiectului presupune o împletire de acțiuni cu efect în educarea elevilor și implicare civică comunitară, artistică și de patrimoniu, astfel: dezvoltarea noțiunii de documentare și cercetare, cu finalitatea lucrărilor; însușirea și cunoașterea de către elevi a tradițiilor și meșteșugurilor specifice tehnicei modelajului în lut, spre a deveni obiect de artă; îmbunătățirea relațiilor școală-comunitate, elev-profesor; cultivarea și valorificarea potențialului creativ al elevilor și atragerea acestora în implicare în activități extrașcolare; promovarea instituțiilor locale alături de școală, prin intermediul activităților propuse; promovarea actului cultural spre educare și cunoaștera etapelor specifice realizării obiectelor din lut.


Cu acest prilej, elevii, profesorii, părinții și invitații vor păzi arderea lutului cu cântări, gustări și ceaiuri, așa cum obișnuiau și cei din trecut, cu acest prilej. Se vor depăna povești și experiențe de viață și meșteșug. Îi dorim aproape și pe cercetătorii din Muzeu.


Să nu uităm că, împreună, Muzeul Național al Țăranului Român, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, comunitatea, și, nu în ultimul rând, părinții elevilor, putem să ne facem utili pe tot parcursul lunii octombrie, pentru ca noaptea de 24 octombrie să fie o reușită.

 



 


înapoi la pagina principală
 
inchis