Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Conexiune în Brahma | 26 august - 9 septembrie 2019




În perioada 26 august - 9 septembrie 2019, Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește la Sala Irina Nicolau expoziția de pictură și grafică „Conexiune în Brahma”. Vernisajul va avea loc marți, 27 august 2019, ora 17.


Liusic Vrapciu (1952-1993) - artist plastic
Vladimir Păun-Vrapciu (1976) - arhitect și artist plastic


„Dacă pictura este o nebunie, aceasta este o dulce nebunie, pe care oamenii ar trebui nu numai să o ierte, dar chiar s-o caute. Îmi privesc chipul și îmi cântăresc sănătatea. Amândouă poartă semnele grijilor, ale ambițiilor și remuşcărilor care contorsionează fizionomia fiecăruia dintre noi. Iată de ce ar trebui să iubim arta. Aceasta procură acelora care vor să-și echilibreze viața, calmul, împlinirea morală și chiar sănătatea.’’ – Jean-Baptiste Camille Corot

Brahma este zeul hindus al creației și unul dintre membrii trinității Trimurti, alături de zeii Shiva și Vishnu. Nu trebuie confundat cu Spiritul Cosmic Suprem din filosofia hindusă, Brahman (rădăcina cuvintelor Brahma și Brahman este aceeași). Brahma este zeu personalizat. El este rezultanta interacțiunii a două forțe, una centripetă și alta centrifugă, ale universului. Totodată el se situează între Brahman - ființa supremă absolută impersonală, și brahmanul - preotul.
Prin intermediul acestei expoziții de pictură și grafică dorim să arătăm puternica conexiune în brahma (în creație) dintre artiști.

Evenimentul expozițional reunește lucrările unor artiști inspirați de prezentul relativ și de nevoile omului contemporan, alăturând medii plastice precum pictura și grafica.

Vladimir Păun-Vrapciu, arhitect și artist plastic, și Liusic Vrapciu, artist plastic, vă vor convinge că obiectele acceptate drept creații artistice unicat pot depăși zona expozițională, dobândind și o funcție de design decorativ de interior.
Dinamismul lucrărilor prezentate descrie foarte bine un prezent și un prezent apropiat în care ceea ce este frumos este și adaptabil nevoilor de zi cu zi în designul interior, gustul fiind modelat continuu de particularitățile prezentului.
Lucrarea de artă se bucură astfel de o mai bună integrare în designul interior și în dimensiunea socială.

Expoziția „Conexiune în Brahma” este și un omagiu, o demonstrație de respect și recunoştință aduse de Vladimir Păun-Vrapciu creaţiilor lui Liusic Vrapciu, care l-au inspirat și stimulat să își realizeze lucrările prezentate aici.


Expoziția poate fi vizitată la Sala Irina Nicolau până pe 9 septembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.
 



 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis