Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene




12 septembrie – 28 octombrie 2018, Sala Foaier



Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 12 septembrie 2018, de la ora 18, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene.

Expoziția prezintă publicului o mare parte din colecția de peste 500 de icoane pe sticlă transilvănene, aparținând avocatului Gheorghe Mușat și soției sale, profesoara universitară Carmen Mușat. De o mare varietate în ceea ce privește numărul și proveniența iconarilor, remarcabilă pentru grija cu care a fost tratată fiecare icoană în parte, întregul ansamblu beneficiind de intervenții profesioniste de restaurare, colecția se remarcă îndeosebi prin faptul că sintetizează căile pe care au circulat deopotrivă meșterii iconari și modelele pe care aceștia le-au folosit. Expresie a spiritualității românilor din Transilvania, icoana pe sticlă se dovedește, prin filtrul oferit de colecția Mușat, un receptacul al celor mai diverse și mai înalte forme de expresie artistică ale lumii creștine din secolele XVIII-XIX, atât ale părții ei orientale – ortodoxe, cât și a celei vestice, de unde a fost împrumutată și tehnica pictării pe dosul sticlei. Vor putea fi admirate lucrări reprezentative pentru toate centrele artistice cunoscute și toți iconarii râvniți de colecționari și de muzeele de profil, precum Ioan Pop de la Făgăraș, Savu Moga din Arpașu de Sus, Matei Țâmforea din Cârțișoara, Nicolae Cațavei, Simion Poienaru din Laz sau Nicolae Oancea din Vale, dar vor putea fi cunoscuți mai bine și pictori ale căror nume au fost prea puțin sau abia de curând asociate cu icoana pe sticlă, precum Matei Popa din Vale, Ioan Costea Verman, Ioan Popovici, Constantin Boghină junior și Oprea din Săliștea Sibiului și mai ales Ursu Broina din Stoboru, unul dintre pionierii picturii pe sticlă din Transilvania, atestat documentar cu lucrări încă la 1784 și căruia în sfârșit i-a putut fi atribuită o icoană. Toate lucrările expuse vor putea fi admirate și prin intermediul unui amplu catalog, redactat de dr. Ana Dumitran, autoare a mai multor volume dedicate icoanei pe sticlă și inițiatoarea muzeului de artă sacră Museikon, de la Alba Iulia.

GHEORGHE MUȘAT
Originar din comuna Radovanu (jud. Călărași), a decis să devină avocat în primul an de liceu în urma vizionării filmului „Procesul de la Nürnberg”. Îndrăgostit de artă, a frecventat de foarte tânăr anticariatele și atelierele pictorilor, acumulând în câțiva ani o veritabilă colecție. La 32 de ani, a fost arestat și condamnat la 8 ani de detenție în închisoarea Aiud, pentru vina de a fi pledat în favoarea unor oponenți ai regimului comunist, iar colecția i-a fost confiscată. Reprimit în Barou în ianuarie 1990, a devenit unul din pionierii avocaturii de business din România. Casa de avocatură Mușat & Asociații, înființată după reprimirea în Barou, se află de peste 25 de ani în topul firmelor de avocați din România, fiind recomandată cu regularitate de publicațiile străine de specialitate. Banii câștigați din avocatură i-a investit preponderent în artă, fiind un cunoscut colecționar de tablouri, sculptură, tapiserie veche, covoare de rugăciune, mobilier de epocă și icoane pe sticlă.

CARMEN SILVIA MUȘAT
Născută în Buzău, a fost încă din copilărie îndrăgostită de literatură. Pasiunea pentru cercetarea fenomenului literar, din care și-a extras și subiectul tezei de doctorat, susținută în 2000, a transformat-o pe absolventa Facultății de Litere a Universității din București în cadru didactic universitar, membră a Departamentului de studii literare din cadrul aceleiași Universități. Cărțile publicate o recomandă printre cele mai autorizate voci care s-au exprimat în ultimele decenii asupra prozei românești moderne și postmoderne. Căsătoria cu Gheorghe Mușat a adăugat vechii pasiuni una nouă: arta, pe care a învățat s-o iubească susținându-și soțul în adunarea colecției. La rândul său, a fost susținută constant, începând din anul 2000, în inițiativa de editare a revistei de informație și analiză culturală Observator cultural, publicație săptămânală cu apariție print și online premiată de Radio România Cultural în 2006 și 2009 la categoria cea mai bună revistă de cultură, în 2006 fiind nominalizată și la Premiile „Cuvântul”, la aceeași categorie. Din 2007, revista și, implicit, redactorul său șef, Carmen Mușat, au instituit Premiile „Observator cultural” pentru literatură, iar din 2016 programul Observator Lyceum, menit să promoveze scriitorii români contemporani în rândul liceenilor.

Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 28 octombrie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18.

Intrarea este liberă.


 

 




înapoi la pagina principală
 
inchis