Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Căutăm tradiții în modernitate! CfP Martor 22/ 2017




The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Journal
Revue d’anthropologie du Musée du Paysan Roumain



The Museum of the Romanian Peasant is seeking contributions for its annual journal Martor 22/2017. Martor is a peer reviewed academic journal, established in 1996, indexed by EBSCO and CEEOL, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology. (Please see contents here http://www.muzeultaranuluiroman.ro/journals.html and full articles here http://goo.gl/u7Bbn1).

The theme of our 22nd issue is BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY.

In the introduction to his celebrated volume on The Invention of Tradition, Eric Hobsbawm reminded us on the mandatory distinction between customs and traditions: what we use to call „traditional societies” had no „traditions” at all, but just „customs”. In fact, „tradition” is a social construct and practice of modernity; not a mere continuity and conservation of the past as such, but a sui generis way of revisiting it in and by the present. In this respect, conservation of one’s heritage in a universal, national or local heritage is a cultural and political process of deliberative patrimonialization of the past according to present social values and representations. While the category of heritage is still expending (immaterial heritage, natural heritage etc.), more and more experts started in the last decades to question this process, proposing alternative approaches to it. Even museums, as flag ships of cultural heritage, started to rethink and re-present their patrimony, also promoting kinds of “neo-traditional” art crafts produced or inspired by “local people”.

But this renewal is not limited to the cultural field. Ecological concerns, the need of a sustainable development, and last but not least the quest of authenticity in the so-called “experience economy” (Pine and Gilmore, 1998) fueled various reinvestments of “traditional” materials, forms, techniques, and know-how that may better fit into what Nicolae Georgescu-Roegen launched in 1971 as bioeconomy, and the “natural contract” of man with his environment Michel Serres proposed in 1992. Cultural landscapes, natural parks and geo-parks, green industries, natural medical products and cosmetics, revisited “traditional” materials from adobe or shingle construction materials to hemp, local food production and a social economy based on marketization of abandoned handicrafts of deprived communities are just some expressions of the same trend. Diverse and (more or less) unconnected, they all share a kind or another of “experimenting with something old” (Andrei Plesu, 1993).

The aim of this volume is to bring together at least parts of this fragmented universe of creative reshaping of traditional items by a kind of défense et illustration of what may be called the emerging field of creative traditions.
We encourage early submission in the form of abstracts and expressions of interest, by 12 December 2016.

We are expecting texts, in either English or French of 7.000 to 10.000 words by 31 March 2017. High quality images supporting the argument are a plus in the selection process. For the academic writing standards of our journal, please see the Style Sheet available in the For Authors section on our website: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro

Please e-mail your submissions and any inquiries (e.g. editorial guidelines) to revistamartor@gmail.com.

Editorial board of the issue

Editor: Vintilă Mihăilescu
Managing editor: Bogdan Iancu
Associate editors: Corina Iosif, Anamaria Iuga, Simina Bădică
Assistant editor: Anca-Maria Pănoiu




înapoi la pagina principală
 
inchis