Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze problematica tradițiilor, atât din punctul de vedere al rolului lor de cultură reprodusă și transmisă din generație în generație, cât și ca un construct intelectual și chiar și ca domeniu al pieței. Tema este propusă de către antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Scoala Națională de Științe Politice și Administrative, coordonator al acestui număr, împreună cu Bogdan Iancu și Corina Iosif, cercetători la Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț: 23,63 lei

Contents
BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY


Two Introductions

Vintilă MIHĂILESCU
Creative Traditions and Ecology of Heritage

Corina IOSIF and Bogdan IANCU
In brief

I. Social Usages of Traditions

Marta JECU
Tradition and Architectural Representation

Augustin IOAN
Retrofuturism. A Revisited Concept for Religious Architecture

David DIACONU
(Re)establishing Institutions as Tradition. A Fieldwork-based Analysis of Obște’s Commons’ Management Institutions

Chris BAKER
Reinventing Mountain Food Traditions and Small Farm Survival in Southern Appalachia

II. Political Usages of Traditions

Andrea MEMBRETTI, Pier Paolo VIAZZO
Negotiating the Mountains. Foreign Immigration and Cultural Change in the Italian Alps

William WESTERMAN
Kayaktivism: The Anthropology of Protest, Craft, and the Imagination

III. Traditions on Display

Magdalena BUCHCZYK, Gabriela NICOLESCU, Alexandra URDEA
Forging Folklore, Disrupting Archives: Curatorial Explorations between Tradition and Innovation

Anca-Maria PĂNOIU
A Sense of Past: Usages of Objects in Naïve Museology

IV. Traditions in Dialogue

Raluca OPREA-MINOIU, Cosmin MANOLACHE, Ana PASCU, Ciprian VOICILĂ, Ruxandra GRIGORESCU, Mirela FLORIAN, Beatrice IORDAN, Lidia STAREȘ, Valentina BÂCU
Atelierul de creativitate. A Sentimental Dossier

Corina IOSIF
Creative Traditions Forum: the Project and the Team

Bogdan IANCU
Inside the Creative Traditions Workshops

V. Book Reviews

Christoph BRUMANN, David BERLINER (eds.), World Heritage on the Ground, Ethnographic Perspectives, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2016, 327 p. (reviewed by Vintilă MIHĂILESCU).

Margaret BEISSINGER, Speranţa RĂDULESCU, Anca GIURCHESCU (eds.), Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, 2016, 311 p. (reviewed by Claudiu OANCEA).



  




înapoi la pagina principală
 
inchis