Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

A apărut numărul 21/2016 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 21/2016 al anuarului de antropologie Martor. Sub titlul „A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay-Meadow Management”, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și un material vizual care prezintă o istorie socio-culturală a pajiștilor semi-naturale și, mai ales, produsul acestora, fânul. Volumul abordează tema dintr-o perspectivă multidisciplinară și cuprinde articole care analizează patrimoniul cultural și biologic al fânului și al fânețelor, diversele roluri și înțelesurile atribuite cunoștințelor tradiționale asociate, rolul politicilor și stimulentelor publice în restructurarea viziunii asupra naturii și a practicilor tradiționale de management al terenurilor, biodiversitatea și producția de fân, fânul ca o componentă a peisajului cultural, precum și modul în care fânul este expus și transformat într-un produs artistic.

Preț: 30 lei (cu TVA)
Revista poate fi cumpărată de la Galeria de Artă Țărănească (gift shop)


 

Contents • Sommaire

A PLACE FOR HAY. FLEXIBILITY AND CONTINUITY IN HAY-MEADOW MANAGEMENT


Anamaria IUGA, Bogdan IANCU and MONICA Stroe
Introduction: A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay-Meadow Management

I. Historical Insights on Hay
Ion BLĂJAN
Haymaking in the Eighteenth Century
Chantal DHENNIN-LALART
«Regardez si ça germe et si ça pousse !». Le processus de re-«paysannisation» des zones rouges du front occidental après la Grande Guerre

II. Bio-Cultural Diversity of Hay
Cosmin Marius IVAȘCU, Kinga ÖLLERER, László RÁKOSY
The Traditional Perceptions of Hay and Hay-Meadow Management in a Historical Village from Maramureş County, Romania
Tibor HARTEL, Cristina CRAIOVEANU, Kinga-Olga RÉTI
Tree Hay as Source of Economic Resilience in Traditional Social-ecological Systems from Transylvania
Anamaria IUGA
Intangible Hay Heritage in Șurdești
Ioana-Ruxandra FRUNTELATĂ, Cristian MUȘA, Elena DUDĂU
Haylife and Haylore in Starchiojd (Prahova County, Romania): from Present to Past

III. Drivers of Change in Hay Culture
Tommy LENNARTSSON, Anna WESTIN, Anamaria IUGA, Elizabeth JONES, Scott MADRY, Seth MURRAY, Eva GUSTAVSSON
“The Meadow is the Mother of the Field”. Comparing Transformations in Hay Production in Three European Agroecosystems
Bogdan IANCU, Monica STROE
In Search of Eligibility: Common Agricultural Policy and the Reconfiguration of Hay Meadows Management in the Romanian Highlands
Dániel BABAI, Zsolt MOLNÁR
Species-rich Mountain Grasslands Through the Eyes of the Farmer: Flora, Species Composition, and Extensive Grassland Management

IV. HAY ON DISPLAY
Anca-Maria PĂNOIU
“The Actual Hay is the Hay of Some Local Feedback”: Traditions and Transitions of Hay (an interview with Bogdan Iancu, Anamaria Iuga, Cosmin Manolache)
Nicolas TRIBOI
Jardin d'herbes, «En Herbe»
Ernö BARTHA
Nature in the City

V. Field Notes on Hay
Alexandru IORGA
Hay Days in the “Black Forest” – Fieldnotes and Photographs from Caraorman, the Danube Delta

VI. Book Reviews
Ștefan DORONDEL
Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania, Berghahn, New York, Oxford, 2016, 252 p. (reviewed by Stelu ȘERBAN)
Dániel BABAI, Ábel MOLNÁR and Zsolt MOLNÁR: „Ahogy gondozza, úgy veszi hasznát”. Hagyományos ökológiai tudás és gazdálkodás Gyimesben. Traditional Ecological Knowledge and Land Use in Gyimes (Eastern Carpathians), Vácrátót, Budapest, 2014, 174 p. (reviewed by Kinga ÖLLERER)
 




 





înapoi la pagina principală
 
inchis