Catre Tur Virtual

Ţăranul vechi nu se înconjura de lucruri multe, strălucitoare şi moarte. Obiectele lui erau puţine la număr, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice. Avea la îndemână lucrul viu al mâinilor lui care chinuiau materia şi o înnobilau prin suferinţă. Torturile cânepei, ale lemnului, ale grâului se sfârşesc prin apariţia lucrului martir. Poveştile spun că orice alcătuire aparent umilă a casei, orice lucru domestic are puterea să te salveze de la moarte. În condiţii extraordinare lancea, gluga şi fluierul ciobanului tânăr, străinel, căruia cântecul nu-i dă numele, veghează moartea stăpânului lăsat în paza lor sfântă. Împrejurările grave trezesc energia lucrurilor ţărăneşti. Din aparenţa profană se naşte o putere nebănuită. Un muzeu viu, făcut împotriva lucrurilor moarte, trebuie să rostească aceste sensuri străvechi fără cuvinte

Muzicile țigănești din România




Conferință susținută de Speranța Rădulescu
22 noiembrie 2018, ora 18.00, Clubul Țăranului



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 22 noiembrie 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la ultima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Muzicile țigănești din România.

Conferința pornește de la încercarea de a clarifica înțelesul sintagmei, prea deseori folosite, Gypsy music. La ce se poate referi aceasta? La muzica vocală acompaniată cu pseudo-instrumente a romilor recent sedentarizați? La muzica pluri-instrumentală elaborată a profesioniștilor, sedentarizați de secole, integrați social și în destule cazuri „românizați”? La muzica produsă de muzicienii profesioniști țigani pentru ei înșiși?… Sau pentru alții?… La Gypsy music a mediilor occidentale? Autoarea decide apoi să țină cont de opiniile romilor în legătură cu propria lor muzică.

 Intrarea este liberă.



 




înapoi la pagina principală
 
inchis