Catre Tur Virtual

Ţăranul vechi nu se înconjura de lucruri multe, strălucitoare şi moarte. Obiectele lui erau puţine la număr, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice. Avea la îndemână lucrul viu al mâinilor lui care chinuiau materia şi o înnobilau prin suferinţă. Torturile cânepei, ale lemnului, ale grâului se sfârşesc prin apariţia lucrului martir. Poveştile spun că orice alcătuire aparent umilă a casei, orice lucru domestic are puterea să te salveze de la moarte. În condiţii extraordinare lancea, gluga şi fluierul ciobanului tânăr, străinel, căruia cântecul nu-i dă numele, veghează moartea stăpânului lăsat în paza lor sfântă. Împrejurările grave trezesc energia lucrurilor ţărăneşti. Din aparenţa profană se naşte o putere nebănuită. Un muzeu viu, făcut împotriva lucrurilor moarte, trebuie să rostească aceste sensuri străvechi fără cuvinte

Le Taraf de Haïdouks și Fanfara Ciocârlia. Despre identitate și reprezentare prin muzică




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 mai 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la prima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Le Taraf de Haïdouks și Fanfara Ciocârlia. Despre identitate și reprezentare prin muzică.

Speranța Rădulescu este autorul a numeroase cărți, articole și discuri consacrate muzicilor orale din România, publicate în țară, în Europa și în Statele Unite. A avut norocul ca, în tinerețe, să-i cunoască, înregistreze și promoveze pe muzicanții din satele Clejani și Zece Prăjini, pe care i-a însoțit de altfel în primele lor turnee internaționale: cu alte cuvinte, îi cunoaște bine pe cei la care intenționează să se refere.

 Intrarea este liberă.


 




înapoi la pagina principală
 
inchis