Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

Posturi vacante




 

ANUNȚURI 

 

7 iunie 2017

 

Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de șef birou tehnic și it gr.II. Concursul va avea loc în datele de 29.06.2017 şi 06.07.2017 la sediul instituției din Șoseaua Kiseleff nr.3, sector 1.

Concursul se va desfăşura conform H.G. nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice și a Hotărârii nr.1027/11.11.2014 de modificare a acestui Regulament.

Concursul constă în următoarele etape succesive:
1. selecția dosarelor de înscriere;
2. proba scrisă din bibliografia de concurs;
3. interviu.

Se pot prezenta la următoarea etapă numai candidaţii declaraţi admişi la etapa precedentă.
Sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut minim 70 de puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.

Datele de desfăşurare a concursului:
 - 29 iunie 2017, ora 11 proba scrisă
 - 06 iulie 2017, ora 11 interviul

Dosarele se depun la Biroul Resurse Umane - Juridic până la data de 21.06.2017, ora 16.

Dosarul trebuie să conţină: cerere de înscriere, copia actului de identitate, copiile diplomelor de studii şi atestate, copia carnetului de muncă sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă, însoţite de originale pentru confirmare, cazierul judiciar, adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare a candidatului eliberată de medicul de familie sau unităţi sanitare abilitate, curriculum vitae.
Contestațiile în cazul respingerii dosarelor, al rezultatelor probei scrise sau a interviului se fac în cel mult o zi lucrătoare de la afişare, iar soluționarea acestora se face într-o zi lucrătoare. Rezultatele finale ale concursului se afișează în maxim o zi lucrătoare de la expirarea termenului de contestaţie pentru ultima probă.

Condiţiile generale de participare la concurs sunt următoarele:
a) cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b) cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
c) vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d) capacitate deplină de exerciţiu;
e) stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplinirea condiţiilor de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g) cazier fără condamnări definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autoritaţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Condiţii specifice de participare la concurs:
- șef birou tehnic și it gr.II în cadrul Direcției Administrative
- studii superioare absolvite cu diplomă de licență în domeniul tehnic;
- vechime minim 4 ani în specialitate;
- experiență în domeniul tehnic și it.

Bibliografie:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, toate domeniile de autorizare;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate domeniile de autorizare;
- HG nr.272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, toate domeniile de autorizare;
- HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările din Hotărârea nr. 1303/24.10.2007;
- HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată;
- Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

A.NORMELE TEHNICE care trebuie respectate cu ocazia proiectării şi realizării sistemelor tehnice de protecţie
http://www.arts.org.ro/pagini/legislatie.php?art=28

B.NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR http://www.siear.ro/doc/I18.pdf
- Tanenbaum, “Modern Operating Systems”, Addison – Wesley http://stst.elia.pub.ro/news/SO/Modern%20Operating%20System%20-%20Tanenbaum.pdf
- Olaf Kirch, “The Network Administrators’ Guide” http://www.tldp.org/LDP/nag/nag.html


Informaţii suplimentare se pot obţine la Biroul Resurse Umane - Juridic / telefon 021/ 317.96.61 interior 217.

Manager,
Liliana Passima








Desfășurarea etapelor concursului



Concursul pentru ocuparea postului vacant de șef birou tehnic și it gr.II, din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, se desfăşoară conform următorului calendar:

a) 07 iunie 2017, aducerea la cunoştinţa publică a condiţiilor de participare la concurs, a datelor de depunere a dosarelor de concurs şi desfăşurarea etapelor concursului;

b) 21 iunie 2017, ora 16:00, data limită pentru depunerea dosarelor de concurs de către candidaţi;

c) 22 iunie 2017- selecţia dosarelor;
23 iunie 2017 - ora 14:00, afişare rezultate selecţie dosare;
26 iunie 2017- depunere contestaţii;
27 iunie- 2017- ora 16:00, rezultat final;

d) 29 iunie 2017 - ora 11:00 - proba scrisă;
30 iunie 2017 - ora 14:00, afişare rezultate probă;
03 iulie 2017 - depunere contestaţii;
04 iulie 2017 - ora 16:00, rezultat final probă;

e) 06 iulie 2017- ora 11:00 - interviul;
07 iulie - ora 14:00, afişare rezultate probă;
10 iulie 2017 - depunere contestaţii;
11 iulie 2017 - ora 16:00, rezultat final probă;

f) 12 iulie 2017 - afişare rezultate finale concurs.




Manager,
Liliana Passima



   
 




înapoi la pagina principală
 
inchis