Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

ANUNȚ: ORGANIZARE ȘI CRITERII DE SELECȚIE PENTRU TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI 2018




Muzeul Național al Țăranului Român organizează, în perioada    
24 februarie – 1 martie 2018, Târgul Mărțișorului.

UPDATE - 1​3​.02.2018​


​​1. P​erioada de înscriere de noi participanți pentru ocuparea locurilor libere rămase ​pentru târg ​s-a încheiat, conform anunțului - 10 februarie 2018​ fiind data limită stabilită. În urma acesteia, am înregistrat un număr de 160 noi înscriși.

Menționăm că nu vor fi luate în considerare cererile de înscriere transmise după această dată, așadar, nu vor intra în evaluarea de anul acesta. Posibilitatea de noi înscrieri - dacă va fi cazul - pentrul anul 2019 va fi anunțată cu aproximativ o lună înaintea târgului de anul viitor (ianuarie). Nu se vor înregistra înscrieri de anul acesta pentru anul viitor.

2. Dat fiind că aproape toți participanții din anul anterior cărora li s-a trimis invitații au confirmat participarea la ediția de anul acesta (225) și având în vedere spațiul limitat de care dispunem, locurile rămase libere sunt foarte puține. Astfel, selecția de anul acesta va urmări cu strictețe condițiile și criteriile anunțate mai jos. Menționăm că vor fi acceptate doar acele oferte care întrunesc toate criteriile de evaluare stabilite. Pentru ofertele care nu respectă decât într-o mai mică măsură criteriile, respectiv nu răspund tuturor condițiilor, răspunsul nostru va fi negativ.

3. Reamintim că perioada de evaluare este 11- 18 februarie, iar ultimele răspunsuri vor fi trimise până cel târziu 20 februarie prin e-mail, tuturor noilor înscriși, indiferent dacă este un răspuns pozitiv sau negativ. Avem rugămintea de a nu reveni cu solicitări insistente pentru a anunța rezultatul în avans, listele vor fi publicate conform termenelor deja anunțate.




********





Participarea se va face conform a două liste: lista de participanți evaluați pe baza participării din ultimele ediții ale târgului;
În urma transmiterii invitațiilor electronice către aceștia, în eventualitatea locurilor rămase libere prin neconfirmarea participării, se organizează o selecție a noilor înscriși în limita locurilor neocupate - listă cu noi înscriși.

Selecţia noastră este una a unei instituţii culturale, fiind independentă în  primul rând de raţiuni comerciale şi reflectînd opţiunea noastră pentru anumite categorii de produse tip mărţişor: cele care credem că se apropie din punct de vedere creativ de conceptul artistic al MNŢR, iar din punct de vedere funcţional de mărţişorul tradiţional.

DETALII ORGANIZATORICE
Perioadă: 24 februarie – 1 martie 2018
Orarul târgului: 10:00 – 18:00
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea
Taxa de participare: 20 lei /zi

MODALITATEA DE ÎNSCRIERE PENTRU NOI PARTICIPANȚI
Înscrierea de noi participanți se realizează exclusiv prin e-mail.
Cei care doresc să participe la târg sunt rugați să trimită o cerere de înscriere la adresa: educatiemuzealamtr@gmail.com.
Cererea trebuie să includă: numele participantului și date de contact (e-mail și nr. telefon), 10-15 fotografii atașatela o rezoluție cât mai bună, cu obiectele reprezentative din oferta propusă, precum și link-uri către blog/portofoliu online (dacă este cazul).
După înregistrarea cererii (primirea e-mail-ului de confirmare), se va realiza selecția noilor înscriși.
În funcție de decizia comisiei de evaluare, se va transmite pe e-mail un răspuns solicitanților pentru posibilitatea participării. Răspunsul poate fi: admis, respins sau admis parţial – caz în care solcitantul se poate prezenta la târg doar cu obiectele care au fost selectate, încălcarea acestei condiții aducând după sine excluderea de la participare.
Decizia transmisă este finală, non-negociabilă.
Nu se acceptă contestații.
Comunicarea pentru târg se va realiza doar prin mediul online la adresa menționată mai sus.

CRITERIILE DE SELECȚIE a ofertelor înscrise urmăresc ca principale instrumente de evaluare:
- creativitatea: libertatea în folosirea diferitelor materii având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit
- manualitate şi meşteşug bine înţeles şi practicat, adecvat materiilor folosite
- originalitatea și diversitatea în raport cu celelalte oferte ale participanților deja consacrați (selecția celor mai bune oferte dintre două sau mai multe care folosesc teme/ tehnici/ suporturi similare – vor fi selectate acele oferte care contribuie la ridicarea standardelor de calitate a târgului, în ansamblu)
- raportare la sensurile mărțișorului: valorificare inovatoare, reinterpretare (inclusiv ludică) a obiectului-mărțișor: obiecte care încearcă să reinventeze tradiţii, care lucrează cu diferitele materii inovator şi cu o privire foarte proaspătă, obiecte care au ca sursă de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii.
- ofertă care include mai ales obiecte-mărțișor (în proporție de 80% față de restul obiectelor de ex. față de accesorii, bijuterii, obiecte decor, mici obiecte mobilier etc.): târgul nostru pune accentul pe obiectul manufacturat cu valoarea și funcția mărțișorului. Nefiind un târg de handmade sau un târg de colecționar, ne rezervăm dreptul de a exclude din start ofertele care sunt reprezentate doar de bijuterii, haine, accesori, obiecte de decor.

Nu se primesc obiecte care:
- se încadrează unei matriţe unice ori unei serializări industriale
- prezintă uniformitate şi neglijenţă a materiilor din care sunt realizate: desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresie kitsch a obiectului
- care copiază imagini / semne /motive tradiţionale prin recuperarea mimetică și neinspirată a surselor tradiționale.
- răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine art-deco, la magazine cu produse tip Complex Europa, Niro, Dragonul Roşu, pe traseul Piaţa Romană - Piaţa Universităţii ori în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative (de exemplu, obiectele de tip Galeria Fondului Plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public).
- mimează expresia sau realizarea unor obiecte sau produse ale altor artiști/designeri etc.
- nu se acceptă decât înscrierea în nume propriu, nu se admit la târg participanți ale căror oferte nu au fost selectate/ participanți care se înscriu prin intermediul altor solicitanți.

Târgul Mărțișorului se înscrie în acțiunile culturale pe care MNȚR le-a inițiat din 2003 ca o prelungire a programului său cultural, invitarea și selecția participanților se realizează după criterii și obiective specifice. 

TERMENE
Data limită a confirmării participării din partea participanților care au primit invitații electronice: 5 februarie 2018
Data limită pentru înscrierea de noi participanți: 10 februarie 2018
Perioada de evaluare a noilor înscriși: 11–18 februarie 2018
Data limită de trimiterea răspunsurilor la evaluare pentru noi înscriși: 20 februarie 2018
Publicarea listelor finale: 21-22 februarie 2018


CONTACT
Organizator: Secția Educație muzeală
Coordonatori: Lila Passima, Georgiana Vlahbei, Cosmin Manolache
Comunicare/ Contact pentru înscrierea de noi participanți: Georgiana Vlahbei: educatiemuzealamtr@gmail.com
Relații cu media audio-vizuală: Iuliana Bălan
info@muzeultaranuluiroman.ro/ 021-317.96.61 (tasta 5)

 




înapoi la pagina principală
 
inchis