Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



14 - 23 iunie 2019

 


Vineri, 14 iunie

18:00 Edmond (Cyrano, mon amour)
Regie: Alexis Michalik, 2018, Franța, Belgia, comedie/dramă/istoric, 110'
Audienţă generală (AG)
Distribuitor: Independența Film

20:15 Parking - Premieră naţională 
Regie: Tudor Giurgiu, 2019, Romȃnia, dramă, 113'
Distribuitor: Transilvania Film

Sâmbătă, 15 iunie

17:15 In flăcări (Burning)
Regie: Chang - dong Lee, 2018, Coreea de Sud, dramă, mister, 148'
Nerecomandat copiilor sub 15 ani (N-15)
Distribuitor: Voodoo Films

20:00 Parking + Q & A - Premieră naţională 
Regie: Tudor Giurgiu, 2019, Romȃnia, dramă, 113'
Distribuitor: Transilvania Film



Duminică, 16 iunie

16:30 Manou, aventuri în zbor
Regie: Andrea Block, Christian Haas, 2017, Germania, animaţie, familie, comedie, aventuri, 88'
Audienţă generală (AG)
Distribuitor: Cine Europa

18:15 Edmond (Cyrano, mon amour)
Regie: Alexis Michalik, 2018, Franța, Belgia, comedie/dramă/istoric, 110'
Audienţă generală (AG)
Distribuitor: Independența Film



20:30 Parking - Premieră naţională 
Regie: Tudor Giurgiu, 2019, Romȃnia, dramă, 113'
Distribuitor: Transilvania Film


Luni, 17 iunie - închis


Programul Festivalului de Film European la Cinema Muzeul Țăranului
18-23 iunie 2019

Marți, 18 iunie 

18:30 Stebuklas / Miracolul / Miracle
Regie: Egle Vertelyte / Lituania / 2017 / 91’
Este anul 1992 și Lituania este în plină tranziție de la comunism la capitalism. Contextul este neprielnic pentru mica fermă de porci administrată de Irena, care ajunge în pragul falimentului. Irena face tot ce poate pentru a-și salva afacerea, însă lucrurile iau o turnură cu totul neașteptată când apare în peisaj un bărbat american șarmant, care îi oferă ajutorul. Nu după mult timp însă, Irena își dă seama că intențiile sale nu sunt atât de inocente pe cât par.

20:30 Non ci resta che il crimine / Mai avem nevoie și de crime / All you need is Crime
Regie: Massimiliano Bruno / Italia / 2019 / 102’
Pentru a face rost de niște bani în plus, trei vechi prieteni vin cu ideea de a organiza un tur ghidat prin locurile unde operau gangsterii anilor ’80. Un accident fatidic imprevizibil îi trimite subit pe cei trei înapoi în timp, unde se vor confrunta direct cu adevăraţii membri ai Mafiei şi cu o dansatoare sexy, al cărei comportament vulcanic compică lucrurile încă şi mai tare. Vor reuşi cei trei prieteni să supravieţuiască confruntării şi să se întoarcă în prezent?

Miercuri, 19 iunie

18:30 Souvenir / Suvenir
Regie: Bavo Defurne / Belgia / 2016 / 90’
O cântăreață, care a flirtat la un moment dat cu succesul prin participările sale în concursurile de cântat, întâlnește un tânăr boxer de care se îndrăgostește. Împreună pun la cale un plan pentru revenirea ei pe scenă.

20:30 Gospod postoi, imeto i' e Petrunija / Dumnezeu există și numele lui e Petrunija / God Exists, Her Name Is Petrunija
Regie: Teona Strugar Mitevska / Macedonia de Nord / 2019 / 100’
În Stip, un orășel din Macedonia, în fiecare ianuarie, de Bobotează, preotul paroh aruncă o cruce de lemn în râu și sute de bărbați se întrec să o găsească, ca să aibă noroc tot anul.
Petrunya își dorește și ea să ia parte la această tradiție și își face capriciul cu prima ocazie, ba chiar reușește să apuce crucea înaintea celorlalți. Rivalii ei sunt furioși, lucrurile escaladează, dar Petrunija și-a câștigat crucea și nu va renunța la ea.

Joi, 20 iunie

18:30 Die Stille nach dem Schuß / Legenda Ritei / The Legend of Rita
Regie: Volker Schlöndorff / Germania / 2000 / 103’
Rita Vogt este o teroristă radicală din Germania de Vest, care în urma unei operațiuni nereușite abandonează revoluția și se stabilește în Germania de Est cu o nouă identitate oferită de serviciul secret est-german. Ea trăiește cu teama constantă că acoperirea ei va fi compromisă, ceea ce se întâmplă în mod inevitabil după căderea zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.

20:30 La douleur / Durerea / Memoir of War
Regie: Emmanuel Finkiel / Franța / 2018 / 126’
În 1944 Franța se află sub ocupație germană. Tânăra și talentata scriitoare Marguerite
este, alături de soțul ei Robert Antel (autorul romanului L’Espèce humaine), membru activ în mișcarea de rezistență. Când Robert este arestat și apoi deportat la Buchenwald şi Dachau, Marguerite încearcă din răsputeri să-l aducă înapoi. Dornică să își regăsească cât mai rapid soțul, începe o relație ambiguă cu Rabier, un agent francez din Gestapo. Schimbările aduse de sfârșitul războiului o vor găsi pe Marguerite într-o așteptare insuportabilă, fără speranță, într-o agonie lentă și tăcută, în haosul de nedescris al eliberării Parisului.

Vineri, 21 iunie

18:30 Ministarstvo ljubavi / Ministerul iubirii / Ministry of Love 
Regie: Pavo Marinković / Croația / 2016 / 103’ 
Kreso, un biolog devenit funcţionar, primeşte cea mai puţin apetisantă slujbă din Croaţia: să spioneze văduvele de război pentru a le anula pensiile în cazul în care îşi găsesc noi parteneri. Dar ceea ce nu ştiu şefii lui Kreso este că el ar putea fi cel mai vajnic apărător al romantismului.

20:30 Egon Schiele: Tod und Mädchen / Egon Schiele: Moartea și Fecioara* / Egon Schiele: Death and the Maiden 
Regie: Dieter Berner / Austria / 2016 / 109’ (Q&A)
Egon Schiele este un tânăr provocator, strălucitor și un seducător incurabil. Două femei vor avea un impact aparte asupra lui - sora mai tînără, Gerti și Wally Neuzil, iubirea vieții sale, pe care o imortalizează în faimosul tablou Moartea și Fecioara.
*Proiecție în prezența invitaților speciali (Q&A)

Sâmbătă, 22 iunie

14:00 Remélem legközelebb sikerül meghalnod :) / Sper să mori data viitoare :) / I Hope You'll Die Next Time :-) 
Regie: Mihály Schwechtje / Ungaria / 2018 / 102’
Eszter, o adolescentă de 16 ani, este îndrăgostită în secret de profesorul ei de engleză. Peter, un adolescent de 16 ani, este îndrăgostit iremediabil de Eszter. Într-o zi profesorul anunţă că va trebui să plece din ţară pentru a preda la Londra. În aceeaşi zi, Eszter primeşte un e-mail aparte de la revedere de la profesorul ei.

16:00 Happy / Fericit
Regie: Carolin Genreith / Germania / 2016 / 90’ (doc)
Dieter, tatăl Carolinei Genreith, pensionar, zboară frecvent spre Thailanda pentru a se bucura de compania unor femei de vârsta fiicei sale. Carolin este de fiecare data rușinată. Însă, lucrurile devin serioase: Dieter se află într-o relație amoroasă de durată cu Tukta, iar la orizont deja se întrevede o nuntă. Este vorba de iubire, așa cum simte Dieter? Sau este mai mult o afacere, așa cum vede lucrurile Carolin? 
În acest documentar, Carolin Genreith are curajul nu numai de a examina dorințele neîmplinite ale tatălui său și fricile acestuia de a îmbătrâni singur, dar aduce în prim-plan și propriile ei sentimente contradictorii. Carolin devine brusc membru al unei noi familii, în timp ce Dieter se confruntă cu un concept complet diferit de iubire.

18:00 Buğday / Grâne / Grain 
Regie: Semih Kaplanoğlu / Turcia / 2017 / 127’ 
Într-un viitor apropiat, o schimbare climatică bruscă duce la dispariția vieții pe Pământ. Se naște o lume nouă în care corporațiile controlează totul, retrasează granițele și repartizează supraviețuitorii în zone urbane sau zone rurale, în funcție de testele de compatibilitate genetică. Cauze necunoscute lovesc plantațiile agricole, iar profesorul Erol Erin încearcă să afle adevărul despre crizele recurente care afectează semințele modificate genetic.

20:30 Lazzaro Felice / Fericit ca Lazăr / Happy as Lazzaro 
Regie: Alice Rohrwacher / Italia / 2018 / 120’
Povestea întâlnirii dintre Lazzaro, un țăran tânăr atât de bun, încât este adesea luat drept neghiob, și Tancredi, un june aristocrat arogant care se plictisește la Inviolata, un cătun izolat, aflat sub stăpânirea cumplitei Marchize Alfonsina de Luna, regina țigaretelor. Această prietenie ciudată și improbabilă este o adevărată revelație pentru Lazzaro și se leagă definitiv când Tancredi îi cere acestuia să-l ajute să-și orchereze propria răpire.

Duminică, 23 iunie

14:30 Grâce à Dieu / Slavă Domnului! / By the Grace of God
Regie: François Ozon / Franța / 2019 / 137’
Alexandre trăiește în Lyon împreună cu soția și copiii săi. Într-o zi, află întâmplător că preotul care l-a abuzat în copilărie, lucrează în continuare cu copiii. Nu poate lăsa lucrurile astfel și curând i se alătură alte două victime ale preotului. Toți trei sunt deciși să rupă tăcerea asupra suferinței prin care au trecut. Dar repercusiunile și consecințele acestor confesiuni nu vor lăsa pe nimeni neatins.

17:00 O Gios tis Sofias / Fiul Sofiei / Son of Sofia 
Regie: Elina Psykou / Grecia / 2017 / 111’
Atena, 2004, Jocurile Olimpice de vară. Misha, un copil de 11 ani, vine din Rusia pentru a locui cu mama lui, Sofia. Ce nu știe el – este că aici există și un tată care îl așteaptă. În timp ce Grecia trăiește visul olimpic, Misha este catapultat într-un mod brutal în lumea adulților, alunecând, mai degrabă, în partea întunecată a poveștilor sale favorite.

19:30 Gala de închidere
Henry V / Henric al V-lea 
Regie: Kenneth Branagh / Marea Britanie / 1989 / 137’ (copie restaurată)
La scurt timp după ce devine rege al Angliei, Henric al V-lea îşi propune să clameze şi tronul Franţei. Îl întreabă pe Arhiepiscopul de Canterbury despre dorinţa sa, însă un mesaj insultător din partea prinţului francez îl determină să atace imediat. Clasicul scenariu urmăreşte evenimentele Războiului de 100 de ani din preajma Bătăliei de la Agincourt din 1415. 





       
                                                                                                                                                                          
--------------
Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
tel. 021.317.96.60


Bilet întreg - 12 lei
Bilet redus (elevi, studenți și pensionari) - 8 lei
Biletele se pot cumpăra în avans de pe eventbook.ro


INFO FB Cinema Muzeul Țăranului

Programul casei de bilete:
Marți-Vineri  17:30-20:00
Sâmbătă-Duminică 16:30-20:00



 
inchis