Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii. Dar finalizarea construcţiei va aştepta câteva decenii, având de înfruntat adversităţile vremurilor şi ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea şi până în prezent, Muzeul de la Şosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoţind şi reflectând construcţia naţională şi vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înfiinţarea instituţională a muzeului, curând după apariţia Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcţiei naţionale, Ţăranul devine deja o referinţă simbolică centrală a identităţii noastre iar cultura ţărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orăşeni. Pentru a da un impuls “industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenţei produselor străine (la modă şi, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanţă pentru organizarea unor expoziţii în care să intre şi produse ale industriei casnice ţărăneşti. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, “exposiţiunea naţională de la Moşii de vite, de flori, de legume, de produse agricole şi industriale”.  Apar primele colecţii private, expoziţii naţionale şi participări ale României la expoziţiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu naţional, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
“Pentru a schiţa un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi nişte strămoşi” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Iar acest strămoş îndepărtat a fost Muzeul Naţional de Antichităţi (înfiinţat în 1864 de acelaşi Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, “o secţiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în ţară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecţia locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecţiile MŢR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine şi fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaş să se întrebe, retoric: “Suntem vrednici de un muzeu naţional?”. Şi să se străduiască o viaţă întreagă pentru a răspunde afrimativ şi a realiza acest deziderat al unui “adevărat muzeu naţional”.

Prima sa formă este aceea a “Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaş o considera “prolixă şi inutil de complicată”. Viziunea despre menirea şi amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată şi prin schimbarea denumirii muzeului în “Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională” iar apoi în “Muzeul de Artă Naţională Carol I”. Arta ţărănească devenise naţională !

Muzeul de la Şosea îşi va continua periplul istoric şi după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a “armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Colecţiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Ştirbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aştepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluţia din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor numindu-l – şi la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.
„Incepem să facem liste de nume pentru noul muzeu – îşi aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Ştiu precis că Horia le numerotase şi că ajunsesem la vreo douăzeci şi ceva de nume. Muzeul Ţăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puţin în primii ani, pe mulţi i-a enervat. Ţăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ şi politic incorect, pretindeau alţii. Mai târziu ne-a părut şi nouă rău că nu i-am zis Muzeul Ţăranului, pur şi simplu.” Iar mai departe: „După un an şi ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu naţional de arte şi tradiţii. Renunţăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Ţăranului Român nu este un “muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvîntului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, ţăranul aşa cum este – declara Bernea –, dar vom înţelege ce s-a întîmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradiţional”. Deschis la prefaceri şi la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Ţăranului Român ţine deci să păstreze o ancorare fermă şi permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un “muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viaţa şi creaţia comunităţilor ţărăneşti din anumite zone şi epoci determinate ale ţării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea “omul tradiţional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă ţăranul”. Muzeul Ţăranului Român este astfel muzeul unei spiritualităţi oarecum atemporale, de care iniţiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiţi şi pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaştere internaţională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea “produselor ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii şi, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.) Muzeul Naţional al Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



26 martie - 3 aprilie 2017

 


Duminică, 26 martie

17:00 - I, Daniel Blake 
Regie: Ken Loacvh, 2016, Marea Britanie/ Franţa, 100 min. Acordul părinţilor pentru copiii sub 12 ani
Distribuitor: Independenţa Film

19:30 - (M)ucenicul (The Student) – În prezenţa echipei
Avanpremieră
Regie: Kirill Serebrennikov, 2016, Rusia, dramă, 118 min.
Distribuitor: Transilvania Film





Luni, 27 martie

19:00 - BRITISH DOCUMENTARY
A&E In zona de război (A&E In The War Zone)

Intrare liberă
Regie: Dominic Ozane, Jeremy Liewellyn-Jones, 2014, 48 min.
Subtitrat în limba română



                              



28 martie - 3 aprilie: BUCHAREST INTERNAŢIONAL EXPERIMENTAL FILM FESTIVAL 2017
Biletele si abonamentele pot fi achiziţionate in avans,online,de pe site-ul Eventbook
sau din librăriile lor partenere (reţeaua Humanitas, Kiralina, Hecate)
şi in ziua spectacolului, din cinematografele festivalului 


Marţi, 28 martie

20:00 - GALA DE DESCHIDERE / PROGRAM SPECIAL QUINZAINE DES RÉALISATEURS CANNES
Endless Poetry, de Alejandro Jodorowsky (Franța, Chile, 2016, 128’)


Miercuri, 29 martie

18:00 - THE ALCHEMY OF THE FRAME: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (82’)
A Brief History of Princess X de Gabriel Abrantes (Portugalia, Franța, Marea Britanie, 2016, 7’)
Still Holding Still, de Sarah Vanagt (Germania, 2015, 10’)
«[…] craving for narrative», de Max Grau (Germania, 2015, 24’)
You Want a Story?, de Antonin Peretjatko (Franța, 2014, 10’)
Foyer, de Ismaïl Bahri (Franța, Tunisia, 2016, 31’)

20:30 - CUTTING THE CORD: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (71’)
Our Legacy, de Jonathan Vinel în colaborare cu Caroline Poggi (Franța, 2015, 24’)
I Made You, I Kill You, de Alexandru Petru Bădeliță (Franța, România, 2016, 14’)
I Was a Winner, de Jonas Odell (Suedia, 2015, 14’)
Small Town, de Diogo Costa Amarante (Portugalia, 2016, 19’


Joi, 30 martie

18:00 - CUTTING THE CORD: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (71’)
Our Legacy, de Jonathan Vinel în colaborare cu Caroline Poggi (Franța, 2015, 24’)
I Made You, I Kill You, de Alexandru Petru Bădeliță (Franța, România, 2016, 14’)
I Was a Winner, de Jonas Odell (Suedia, 2015, 14’)
Small Town, de Diogo Costa Amarante (Portugalia, 2016, 19’) 

20:30 - EMOTIONAL BODIES:PROGRAM TEMATIC CINEDANS AMSTERDAM (96’)
Néants, de Nellie Carries (Canada, 2015, 10’)
Paralysis, de Karel van Laere (Olanda, 2015, 23’)
She/Her, de Sonja Wyss (Olanda, 2015, 11’)
Voices of Finance, de Clara van Gool (Olanda, 2015, 35’)
Novaciéries, de (LA)HORDE (Franța, 2015, 17’)


Vineri, 31 martie

18:00 – THE POLITICS OF THE BODY: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (98’)
American Reflexxx, de Alli Coates & Signe Pierce (SUA, 2013, 14’)
Man, de Maja Borg (Suedia, Marea Britanie, 2016, 13’)
Night Soil – Economy of Love, de Melanie Bonajo (SUA, Olanda, 2015, 33’)
(Self)exhibitions, de Florencia Aliberti (Spania, Argentina, 2015, 14’)
Flowers and Bottoms, de Christos Massalas (Grecia, 2016, 6’)
Two Snakes, de Kristin Li (Canada, 2015, 10’)
Peep Show, de Rino Stefano Tagliafierro (Italia, 2016, 8’)

21:00 - YOU ARE ANOTHER ME: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (78’)
Summer, de Ronny Trocker (Franța, Belgia, 2016, 7’)
We All Love the Seashore, de Keina Espiñeira (Spania, 2016, 16’)
Over, de Jörn Threlfall (Marea Britanie, 2015, 14’)
Remains from the Desert, de Sebastian Mez (Germania, 2016, 21’)
The Story of Little Hans, de Daniel Djamo (România, 2015, 7’)
9 Days – From My Window in Aleppo, de Floor van der Meulen, Thomas Vroege & Issa Touma (Olanda, Siria, 2016, 13’)

Sâmbătă, 1 aprilie

16:30 - THE ALCHEMY OF THE FRAME: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (82’)
A Brief History of Princess X, de Gabriel Abrantes (Portugalia, Franța, Marea Britanie, 2016, 7’)
Still Holding Still, de Sarah Vanagt (Germania, 2015, 10’)
«[…] craving for narrative», de Max Grau (Germania, 2015, 24’)
You Want a Story?, de Antonin Peretjatko (Franța, 2014, 10’)
Foyer, de Ismaïl Bahri (Franța, Tunisia, 2016, 31’)

20:00 - GALA DE PREMIERE / FILMUL DE ÎNCHIDERE
Manifesto, de Julian Rosefeldt (Germania, 2017, 95’)


Duminică, 2 aprilie

15:00 - SEARCHING FOR TRANSCENDENCE: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (89’)
489 Years, de Hayoun Kwon (Franța, 2016, 11’)
Sisyphus 2.0, de Luiza Pârvu & Toma Peiu (România, SUA, 2016, 7’)
Critical Mass: Pure Immanence, de Anne de Vries (Germania, 2015, 11’)
If It Was, de Laure Prouvost (Marea Britanie, 2015, 9’)
Limbo, de Konstantina Kotzamani (Grecia, 2016, 30’) 
Fiesta Forever, de Jorge Jácome (Franța, 2016, 21’)

17:30 - FILMUL DE ÎNCHIDERE
Manifesto, de Julian Rosefeldt (Germania, 2017, 95’)

20:00 - THE POLITICS OF THE BODY: COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ (98’)
American Reflexxx, de Alli Coates & Signe Pierce (SUA, 2013, 14’)
Man, de Maja Borg (Suedia, Marea Britanie, 2016, 13’)
Night Soil – Economy of Love, de Melanie Bonajo (SUA, Olanda, 2015, 33’)
(Self)exhibitions, de Florencia Aliberti (Spania, Argentina, 2015, 14’)
Flowers and Bottoms, de Christos Massalas (Grecia, 2016, 6’)
Two Snakes, de Kristin Li (Canada, 2015, 10’)
Peep Show, de Rino Stefano Tagliafierro (Italia, 2016, 8’)

Luni, 3 aprilie

19:00 - BRITISH DOCUMENTARY - Intrare liberă -
STRĂINUL DE PE POD (THE STRANGERR ON THE BRIDGE) Regie: Sam Forsdike, 2015, 46 min. Subtitrat în limba română

19:50 - TERITORIU (TERRITORY)
Regie: Eleaonor Mortimer, 2015, 17 min. Subtitrat in limba română
Documentarul a câştigat premiul Best Short Documentary la Hot Docs 2015, Menţiune specială la Camden International Film Festival 2015 şi la festivalul de film „This is England”, 2015.


****************************************************************

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
tel. 021.317.96.60


Bilet întreg - 10 lei
Bilet redus (elevi, studenți și pensionari) - 7 lei
Biletele se pot cumpăra și în avans, de pe eventbook.ro

 


 


 
inchis