Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

Ateliere de creativitate în luna mai - iunie 2017




Atelierul de creativitate are și propriul blog: atelieruldecreativitate.blogspot.ro
Vă așteaptă cu imagini, informații și multe povești.

 

Atelierul de creativitate al MȚR invită grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și alte multe jocuri și jucării.
 

 

Program Școala Altfel
15-27 mai 2017

 

Luni, 15 mai
10.00-11.30 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Marți, 16 mai
10.00-11.30 – Desen, colaj, pictură pe diverse suporturi cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după „natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Miercuri, 17 mai
10.30-12.00 Oare ce fac obiectele noaptea, într-un muzeu?, cu Raluca Minoiu, informații și înscrieri la telefon: 021-317.96.61
Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre. Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2017/02/ce-fac-obiectele-noaptea-intr-un-muzeu.html
(maxim 20 de copii)

Joi, 18 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Vineri, 19 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Sâmbătă, 20 mai
10.20 - 11.20 - Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
11.30 - 13.00 - Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu; informații și înscrieri la telefon: 0737.346.872
10.00 - 16.00 - Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284;

Luni, 22 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Marți, 23 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Miercuri, 24 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Joi, 25 mai
10.30-11.30 - Poveşti cu urechi – cu instrumente despre instrumente ... muzicale, cu Călin Torsan, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
„Experienţa de muzicant şi bucuria de a împărtăşi copiilor câte ceva din lucrurile pe care le-am aflat de-a lungul anilor despre peisajul sonor al lumii ţărăneşti, m-au făcut să coagulez mai multe idei în programul cursului Poveşti cu urechi.
Este un periplu subiectiv, concret – folosesc exemplificări muzicale, colaborări cu alţi instrumentişti, ori măcar audiţii şi sugestii de audiţie –, prin lumea sunetelor tradiţionale. Întotdeauna, analiza comparată a similitudinilor urbane este o prioritate pentru mine, una menită să apropie informaţiile de limbajul copilăriei actuale. Cursul conţine informaţii organologice, poveşti despre vestiţi lăutari, paralele cu muzicile altor popoare şi citate din literatura destinată copiilor, unele referindu-se strict la universul sonor.”
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/povesti-cu-urechimuzicale.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Vineri, 26 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Sâmbătă, 27 mai
10.20 - 11.20 - Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
11.30 - 13.00 - Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu; informații și înscrieri la telefon: 0737.346.872.
10.00 - 16.00 - Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284.


Atelierele costa 15 lei/participant. Se desfășoară la sediul muzeului, în Atelierul de creativitate.
Durata unui atelier: între o oră și două ore, în funcție de vârstă, de numărul de copii și de specificul fiecărui atelier.
Atelierul „Jocuri mețeriste”, cu Valentina Bacu, se poate desfășura și la școală.


Programul pentru perioada 29 mai - 21 iunie
 

În perioada 1-5 iunie 2017 nu se desfășoară ateliere.

Luni
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 – atelier pentru beneficiarii asociațiilor și fundațiilor
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 13.30-15.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 

Marţi
Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu – orele 10.00-11.30; acest atelier se poate desfășura și în afara spațiului muzeului; informații și înscrieri la telefon: 0742 011 027

Miercuri
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 – atelier pentru grupuri școlare
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 13.30-15.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 

Joi
„Poveşti cu urechi” cu Călin Torsan – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59

Vineri
Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu – orele 10.00-11.30; acest atelier se poate desfășura și în afara spațiului muzeului; informații și înscrieri la telefon: 0742 011 027

Sâmbătă
Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu – orele 10.20-11.20; informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu – orele 11.30 – 13.00; informații și înscrieri la telefon: 0737 346 872
Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – orele 10.00-16.00; informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284; 
Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran – va avea loc în fiecare lună, timp de o săptămână, în funcție de înscrieri. Acestea se fac la numărul de telefon 0728 516 800.


 

 

 



 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis