Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Zilele CU TENDA la Muzeul Țăranului / 20-26 mai 2019




Muzeul Național al Țăranului Român anunță încheierea proiectului „CU TENDA” - STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living Memory of Southeastern Europe], proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

După patru ani de călătorii cu tenda (cu cortul) pe urmele comunităților în mișcare din sud-estul Europei, cei patru parteneri europeni se reunesc la București pentru a prezenta rezultatele proiectului.
„Zilele Cu Tenda la Muzeul Țăranului” se vor desfășura în perioada 20 – 26 mai 2019 și vor cuprinde o serie de activități dedicate atât publicului larg, cât și echipelor partenere, formate din peste 20 de specialiști din diverse domenii (antropologie, muzeografie, arte vizuale, dialog intercultural, educație).

În datele de 21 și 23 mai, publicul este invitat să descopere rezultatele efortului comun de recuperare și valorificare a patrimoniului cultural al comunităților de aromâni, karacachani (sărăcăceni), precum și al grupurilor etnice din nordul Macedoniei și sudul Italiei, la:
Vernisajul expoziției ON THE ROAD - marți, 21 mai 2019, de la ora 19.00, în sala Acvariu de la Muzeul Național al Țăranului Român (deschisă până pe 5 iunie). Realizată în urma cercetărilor de teren ale echipei partenerului bulgar de la Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, expoziția propune o recompunere simbolică a drumurilor unei vechi comunități balcanice, sărăcăcenii. Urmele mobilității sezoniere sunt păstrate și transmise prin povești, cântece și memorii – moștenire culturală explorată și prin filmul documentar „Travelling with the Karakachani”, a cărui proiecție cu Q&A urmează vernisajului, de la ora 20.00 la Cinema Muzeul Țăranului.

Conferința partenerilor, din data de 23 mai, între orele 11.00-13.00, la Cinema Muzeul Țăranului. Organizațiile implicate în proiect vor prezenta activitățile derulate timp de 4 ani, experiența lucrului într-un proiect european de cooperare, punctând prin imagini și sunet rezultatele și produsele acțiunilor. Printre acestea se numără: cercetări etnografice în peste 30 de localități din România, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria și sudul Italiei, având ca rezultat sute de povești de viață, amintiri, cântece, dansuri, practici familiale și comunitare - documentate fotografic, înregistrate audio și video; zeci de ateliere de creativitate și sesiuni interculturale; două filme documentare etnografice; o piesă de teatru; performance-uri; două expoziții itinerate în 10 localități din Balcani; publicații.

Proiecția cu Q&A a filmului antropologic „A via du Mitu” al partenerului italian în seara de 23 mai, între orele 18.00 – 19.30, la Cinema Muzeul Țăranului. Documentarul dezvăluie modele culturale și reprezentări ale identității la comunăți locale din regiunea Mito din Sudul Italiei, urmărind relația dintre imaginar, patrimoniu cultural și peisaj.


Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi ținută la răspundere pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute.

Proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.




 


 


înapoi la pagina principală
 
inchis