Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

REVISTA MARTOR, nr. 23 / 2018 // CURATING CHANGE IN THE MUSEUM







A apărut numărul 23/2018 al revistei MARTOR, „Curating Change in the Museum”, volum coordonat de Gruia Bădescu, Simina Bădică, Damiana Oțoiu. Tema numărului din acest an aduce împreună unsprezece texte științifice și studii de caz despre muzee care răspund provocărilor timpului, sunt inaugurate, în loc să fie închise, sunt îndrăznețe, în loc să fie precaute, în timp ce țin pasul cu normele de conservare și de păstrare a obiectelor și artefactelor pe care le au în grijă. Volumul se încheie cu două recenzii a două titluri de referință în lumea muzeelor. Totodată, volumul include un eseu vizual, cu o selecție de imagini din Arhiva de etnologie a Muzeului Național al Țăranului Român, imagini care intră în dialog cu articolele științifice.
Revista se găsește online integral, la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro


Preț: 21,26 lei

Cuprins:
CURATING CHANGE IN THE MUSEUM

Entrance hall. Curatorial statement.
Gruia BĂDESCU, Simina BĂDICĂ, Damiana OȚOIU
Curating Change in the Museum: Introduction to the Volume

First Hall. Transitional Museology: Museums React to Social and Political Change
Joel PALHEGYI
Revolutionary Curating, Curating the Revolution: Socialist Museology in Yugoslav Croatia

Charline KOPF
Dakar’s Museum of Black Civilisations: Towards a New Imaginary of a Post-ethnographic Museum

Njabulo CHIPANGURA
Working with Contested Ethnographic Collections to Change “Old Museum” Perspectives: Mutare Museum, Eastern Zimbabwe, 2015-2017

Study Corner. The Antidote Museum 25 Years On
Irina NICOLAU
The Museums of the World and I. My Museum Experience in an Eastern European Country

Florian FOUCHÉ, Marianne MESNIL
Le musée antidote mis en pratique: regards croisés d’un artiste et d’une ethnologue sur le Musée du Paysan Roumain

Second hall. The Antifragile Museum: Embracing Change
Cheryl KLIMASZEWSKI
Towards a Typology of an Emergent Museum Form

Selma HARRINGTON, Branka DIMITRIJEVIĆ, Ashraf SALAMA
Cracks and Light: Observing the Resilience of the History Museum of Bosnia and Herzegovina

Flaminia BARTOLINI
From Iconoclasm to Museum: Mussolini’s Villa in Rome as a Dictatorial Heritage Site

Martijn van GILS
Material Remembrance in Contentious Spaces: Framing Multi-Scalar Memories and National Culpability in the Museo della Fondazione della Shoah

Third Hall. Museums Reviews and Interviews
Jasmina AL-QAISI
Objects + Things = Stuff. A Visitor’s Guide to Berlin’s Museum der Dinge

Irina HASNAȘ HUBBARD, Iulia IORDAN
Elephants, Cockoos, Horses, and Me. A Different Exhibition About Toys


Exit Through the Bookshop

Janet Marstine, Critical Practice: Artists, Museums, Ethics, New York: Routledge, 2017, 212 pp.
(recensé par Martin HULLEBROECK)

Fiona Candlin. Micromuseology. An Analysis of Small Independent Museums, London and New York: Bloomsbury Academic, 2016, 224 pp.
(reviewed by Anca-Maria PĂNOIU)

Visual Archaeologies
by Viviana IACOB


 




înapoi la pagina principală
 
inchis