Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Piatra. Focul. Lemnul // Trei filme despre Ținutul Buzăului proiectate la Cinema Muzeul Țăranului




15 ianuarie 2018, ora 19


Luni, 15 ianuarie 2018, sărbătorim Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Țăranului Român, ocazie cu care celebrăm Ținutul Buzăului, una din vechile regiuni istorice ale României, unde locurile sunt pline de povești și de oameni primitori. În Buzău se spune o istorie a pământului și a oamenilor locului, dezvăluite prin trei filme documentare realizate de DigiWorld, în parteneriat cu Geoparcul „Ținutul Buzăului”.

Piatra–Ținutul Buzăului (42 min.) este un documentar difuzat în premieră cinematorgrafică de Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Filmul aduce în prim-plan cititori în piatră și cioplitori în stâncă – sculptori excepţionali și creaturile lor fabuloase de la marginea pădurii, dar și trovanți șlefuiți de natură, care intră în rezonanţă cu sculpturile, cu munţii de sare și cu vulcani noroioși ce dau naștere împreună unui peisaj cu note de fantastic. (Producător Digi World, regizori: Adriana Oprea, Anca Grădinariu și Iulian Pană, anul 2017).
La finalul filmului regizorii vor fi deschiși la discuții și întrebări din partea publicului.

Focul–Ținutul Buzăului (35 min.).
Inspirat de focurile vii din Lopătari, documentarul are ca subiect acest fenomen natural spectaculos, specific zonei și un personaj principal, fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. (Producător – DigiWorld, regizor: Adriana Oprea, anul 2015).

Lemnul–Ținutul Buzăului (38 min.) este un documentar dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate. (Producător - DigiWorld, regizori: Andrei Dobrescu, Adriana Oprea, anul 2016).

Filmele vor fi prezentate la Cinema Muzeul Țăranului – Studioul Horia Bernea, luni, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 19.

Eveniment organizat de DigiWorld, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Geoparcul Ținutul Buzăului.



 





 




înapoi la pagina principală
 
inchis