Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

MARTOR nr. 24/2019 // Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material






A apărut numărul 24/2019 al revistei MARTOR, „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban. Tema numărului din acest an cuprinde 14 studii ce se opresc asupra arhivei percepută dintr-o triplă perspectivă: ca un loc de memorie (în continuarea direcției propuse de istoricul francez Pierre Nora în 1997), ca un act procesual şi drept o structură instituţională integrată unui anumit context politic, social şi cultural. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 26,25 lei.

CUPRINS:


Corina Iosif, Bogdan Iancu
Introduction. Inside and Outside the Archive: the Uses of Archives and Archival Practice

I. In the Beginning Was the Archive: Storing as Production of Memory
Mădălina Vârtejanu-Joubert
Débuts de la photographie, débuts de l’archive photographique : Bonfils au Harvard Semitic Museum

Viviana Iacob
Looking for Bauh: Negatives and Prints in the Romanian Peasant Museum Image Archive

Alexandru Iorga
Archives as Ruins: Means of Understanding the Future in an Era of Wrecks

II. Archives: the Purposes of Remembering, the Purposes of Forgetting
Maria Cristache
The “Socialist Modernism” Platform: Online Archives and Knowledge Production in Central and Eastern Europe

Inis Shkreli
Communist Politics of Archives: The Case of the Ethnomusicology Archive at the Institute of Folk Culture in Tirana

Astrid Cambose
“Whose Property Are My Letters?” Inside Monica Lovinescu and Virgil Ierunca’s Archive

Raluca Mateoc
The Aliyah of 1949: Unpublished Migration Requests of Jews from Romania as Vehicles of Memory

III. People and the Never-Ending Archive
Claudia Câmpeanu, Mara Mărăcinescu
Sounding Out the Personal Archive

Iris Șerban, Ioana Popescu, Andra Tarara
The Little White/Black Book of the Ethnological Archive of the Museum of the Romanian Peasant. 2009-2019

Rucsandra Pop, Alexandru Iorga
Making the Documents Speak - A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds

IV. The Archive as Artistic Language
Iosif Király
When Document Becomes Art and Art Becomes Document. Several Art Projects Based on Photographic Collections or Archives

Szilárd Miklós
The Passenger Retrospective of the Minerva Press Photo Archive: Publishing of a Research Infrastructure

V. Fieldnotes and Dialogues
Ionuț Mareș
“Now is the time to include the films produced by the Alexandru Sahia documentary studio in our conversations about the communist past.” An interview with Adina Brădeanu

Călina Bârzu
Reclaiming the Visual Archive of the Furniture Factory in Iași

VI. Book Reviews

Alexandra Urdea, From Storeroom to Stage: Romanian Attire and the Politics of Folklore, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2018, 210 p.
(reviewed by Călin Cotoi)

Inge Daniels, What Are Exhibitions For? An Anthropological Approach, London and Oxford: Bloomsbury Academic, 2019, 256 p.
(reviewed by Gabriela Nicolescu)

Sahia Vintage 5: Ephemeral Film - An Argument for a More Inclusive Film History
(reviewed by Andra Petrescu)






 




înapoi la pagina principală
 
inchis