Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

HORTUS DELICIARUM 2




obiect / instalație / performance
Expoziție de Victoria Zidaru
12 iunie - 8 iulie 2018, Sala Foaier




„Omul a fost creat de Dumnezeu într-o gradină împreună cu arborii, plantele, păsările, cerul, soarele și luna, acestea fiind întâia și adevărata lui familie. Apa, aerul, căldura, adierea vântului, zorii dimineții, mireasma florilor, cântecul păsărilor… au fost oferite omului (fără a i se cere nimic la schimb) pentru hrană, încântare și îmbărbătare. El nu va gusta pacea, odihna și fericirea până ce nu va regăsi și respira din nou în și prin această «gradină a deliciilor»
Victoria Zidaru





Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 12 iunie 2018, de la ora 19, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției HORTUS DELICIARUM 2, a artistei Victoria Zidaru.

Ideea acestei expoziții i-a fost inspirată artistei Victoria Zidaru de opera muzicală a cunoscutei mistice medievale, Hildegard von Bingen, care a trăit în jurul anilor 1200 în Germania și a cărei atmosferă pioasă și suavă amintește de statura umană primordială.

Conceptul pornește de la ideea restaurării atmosferei paradiziace într-o viziune plastică, folosindu-se de sculptură, obiect, instalații și performance.

În sprijinul acestei idei vor fi folosite, cu preponderență, materiale vegetale: fân, plante uscate și mirositoare, crengi, cuiburi, pânză de casă din in și cânepă. În felul acesta, obiectele care vor compune instalațiile vor fi din pânză umplute cu material vegetal. De asemenea, miresmele plantelor vor face parte din instalațiile „Stromata mare”, „Stromata mică”, „8 Stâlpi”, „Arborele Vieții”, „Arborele Cunoștinței”, „Ecou”, „Sânul lui Avraam” etc. Aproape toate obiectele din pânză vor fi brodate cu fir de cânepă reprezentând texte inserate în compoziții geometrice. În afară de lucrări selectate din cele trei expoziții recente ale artistei Victoria Zidaru – ZISSICUSUT, FLORILEGIU și HORTUS DELICIARUM, expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va cuprinde lucrări noi, special gândite pentru acest proiect.
Abordarea problemelor din această zonă spirituală, în vremea tulburată pe care o parcurgem, poate fi o îmbiere, o trezire și o pledoarie pentru regăsirea normalității, verticalității și firescului.

Totodată, expoziția va fi însoțită de două proiecții video reprezentând două performance-uri care ilustrează bine acest concept: Înveșmântare și Urzeală în doi.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 8 iulie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.




 


 




înapoi la pagina principală
 
inchis