To Virtual Tour
RIRI


Irina Nicolau, ethnologist and writer, co-organizer, together with Horia Bernea, of the Romanian Peasant Museum, coordinator of 6 volumes of oral memory, author of 8 books of alternative ethnology, creator of object-books, clothes and jewels; she loved kitsch objects, she loved her friends and she loved to play.

One day, it must have been nineteeneightysomething, I received a letter from Irina. She had managed to travel to Athens, to visit her aunt. I must also tell that she had first received an official negative answer from the Passport Department and she had been forced to request an audience at the Militia, hoping she would change their mind. She prepared thoroughly, she combed her hair back, tied it with a white ribbon and gathered it at the back of her neck, she wore a blue shirt with a white little collar, a straight dress, no make-up, she removed her famous rings and she took care that she looks stupid and poor. I don’t remember what she told the officer or whoever, but she finally obtained the passport. And thus I return to the letter I received from Athens! An elegant envelope, smelling of occidental glue, that I opened respectfully with the coupe-papier, only to find a piece of toilet paper inside, written upon with brown ink: THIS IS EXACTLY HOW I FEEL HERE. RIRI

Much later, in 2000, we made an album on Sibiel icons together with a younger friend. Thanks to Irina’s design, the book turned out to be a beautiful object. However, because of the bad binding, the colorful pages would fly away at the first skimming through the volume. Every time she gave the book as a present, Irina would write in the dedication: TO BE READ PREFERABLY CLOSED. RIRI

What is there to learn from these two stories? Well, first of all, that Irina Nicolau felt she was RIRI; secondly, that she had the gift of writing the essential, in simple words, short and very telling; thirdly, that she liked to work with her friends. And, in general, that she knew how to transform the unpleasant and the mistake in funny and memorable accidents.

Unfortunately, most of her books appeared in minuscule number of copies and where thus read mainly by her friends (Irina gave away as gifts everything she received as author’s rights and then bought some more so she could continue to make presents) and borrowed by her friends’ friends. The generous friendship, floating around her like mist led to a phenomenon manifest only after she left us: a sui generis community was formed of very different people who feel close to each other only by virtue of the feelings she had unveiled in them; some had just discovered her, other had known her for a long time and grew apart for whatever reasons; some, very young, were professionally formed by her, others adopted her (or were adopted?) as close relative.

Ioana Popescu

Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român / 26 februarie – 1 martie 2020




{Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de început de primăvară, semn protector pentru roadele pomilor și sănătatea vitelor, împotriva bolilor și a nenorocului – monedă de argint cu fir de lână roșie sau albă legată la mâna copiilor, mitologie țărănească.}



Preluat de lumea urbană la început de secol XX și devenit modă, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept sau la mână, primit ca suvenir sau mai nou, cadou, mărțișorul supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu, până la mărțișorul virtual.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 februarie – 1 martie 2020, între orele 10.00 și 18.00, la Târgul Mărțișorului. Evenimentul urmărește tradiția ultimelor târguri organizate de Muzeul Țăranului, oferind în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărțișoarelor.

În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNȚR pune valoare pe obiectul handmade și pe inovație, încurajând creativitatea în sfera artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați — studenți, artiști, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Târgul își propune să aducă în atenția publicului cumpărător și alte categorii variate de mărțișoare, care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent: mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani, în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

La fel ca în anii trecuți, printre participanții la târgul de anul acesta se numără și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar și sprijin pentru categorii defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică, rămânând un susținător al micilor producători care vor fi alături cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce din Harghita și Argeș, prăjiturele de casă și alte produse de patiserie din Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere și dulcețuri din Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița, dar și mere sau fructe uscate.

Vă așteptăm ca în fiecare an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

Intrarea la târg se face prin Șoseaua Kiseleff nr.3!



 




back to main page
 
closed