To Virtual Tour
HORIA BERNEA

One of the greatest contemporary Romanian painters, whose exhibitions inside and outside the country remained permanent landmarks in the field. From 1990 to his death in 2000 he was director of the Romanian Peasant Museum. He established an original style in European ethnomuseography which he liked to call nascent or flickering museology.
I learned from him that you must not hurry or get stubborn when you want to accomplish a project. You first have to think about it really well, to see if your initial idea is correct. Nobody saw better than he did. Then you should consult with others, preferably with those whom you know to have different opinions. Then you try to take into account all these remarks, arguing against those you reject and including those that can enrich the project. Then you wait, germinate, preparing the illumination. For Horia Bernea, illumination meant the conviction that the idea was convergent with the faith – freely chosen to be the Christian faith. Only then, the project could start the adventure of the mise-en-oeuvre. Only then, could the miracle of the formation of the team happen. I haven’t yet met anyone so capable of constructing little punctual families with people, all too human, to transform their weaknesses in creativity, their complexes in personal style, their frustrations in a new enthusiasm, their preferences in wish for collective accomplishment.
He was not afraid to shock, to irritate, to incite. He contaminated us with courage by asking difficult questions – what do you see here? What do you think about this? What do you understand? Why don’t you like it? – or by simply inviting us to contradict him. It wasn’t and it is still not easy. But nothing that we do at the museum under his wing is easy.

Ioana Popescu

Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român / 26 februarie – 1 martie 2020




{Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de început de primăvară, semn protector pentru roadele pomilor și sănătatea vitelor, împotriva bolilor și a nenorocului – monedă de argint cu fir de lână roșie sau albă legată la mâna copiilor, mitologie țărănească.}



Preluat de lumea urbană la început de secol XX și devenit modă, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept sau la mână, primit ca suvenir sau mai nou, cadou, mărțișorul supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu, până la mărțișorul virtual.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 februarie – 1 martie 2020, între orele 10.00 și 18.00, la Târgul Mărțișorului. Evenimentul urmărește tradiția ultimelor târguri organizate de Muzeul Țăranului, oferind în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărțișoarelor.

În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNȚR pune valoare pe obiectul handmade și pe inovație, încurajând creativitatea în sfera artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați — studenți, artiști, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Târgul își propune să aducă în atenția publicului cumpărător și alte categorii variate de mărțișoare, care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent: mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani, în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

La fel ca în anii trecuți, printre participanții la târgul de anul acesta se numără și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar și sprijin pentru categorii defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică, rămânând un susținător al micilor producători care vor fi alături cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce din Harghita și Argeș, prăjiturele de casă și alte produse de patiserie din Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere și dulcețuri din Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița, dar și mere sau fructe uscate.

Vă așteptăm ca în fiecare an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

Intrarea la târg se face prin Șoseaua Kiseleff nr.3!



 




back to main page
 
closed