Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

PURTATE CU TENDA, ADUNATE ÎN SERTARE





O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane - sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Timp de mai bine de un an, proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe] a constituit, prin cercetări de teren în sate și orașe din România și din Balcani, un prim fond de patrimoniu imaterial al comunităților de aromâni, care urmează să alcătuiască arhiva digitală a proiectului. Un instrument viu de (auto)reprezentare pentru comunitate, un produs cultural unic, primul de acest fel din Sud-Estul Europei, arhiva va deveni accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, internațional, începând cu anul 2018.

Muzeul Național al Țăranului Român demarează din aprilie 2017 campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani. Căutăm și colectăm povești de familie, înregistrări audio, video, fotografii, sunete și muzici tradiționale, jurnale, documente, obiecte-martor ale culturii aromâne, care, prin încărcătura simbolică și a trecerii timpului, pot dezvălui generațiilor viitoare elemente ale identității și istoriei culturale a acestei comunități.

În demersul de recuperare și conservare a patrimoniului cultural al aromânilor, campania se va derula la nivel național și își propune să atragă autoritățile locale din București, județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Mai multe informații despre campanie se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda) și la adresa de e-mail: arhivacutenda@gmail.com


Proiectul CU TENDA („călătorind cu cortul”) este realizat de către Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu trei țări din Europa – Bulgaria, Republica Macedonia și Italia și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 


înapoi la pagina principală
 
inchis