Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze problematica tradițiilor, atât din punctul de vedere al rolului lor de cultură reprodusă și transmisă din generație în generație, cât și ca un construct intelectual și chiar și ca domeniu al pieței. Tema este propusă de către antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Scoala Națională de Științe Politice și Administrative, coordonator al acestui număr, împreună cu Bogdan Iancu și Corina Iosif, cercetători la Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț: 23,63 lei

Contents
BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY


Two Introductions

Vintilă MIHĂILESCU
Creative Traditions and Ecology of Heritage

Corina IOSIF and Bogdan IANCU
In brief

I. Social Usages of Traditions

Marta JECU
Tradition and Architectural Representation

Augustin IOAN
Retrofuturism. A Revisited Concept for Religious Architecture

David DIACONU
(Re)establishing Institutions as Tradition. A Fieldwork-based Analysis of Obște’s Commons’ Management Institutions

Chris BAKER
Reinventing Mountain Food Traditions and Small Farm Survival in Southern Appalachia

II. Political Usages of Traditions

Andrea MEMBRETTI, Pier Paolo VIAZZO
Negotiating the Mountains. Foreign Immigration and Cultural Change in the Italian Alps

William WESTERMAN
Kayaktivism: The Anthropology of Protest, Craft, and the Imagination

III. Traditions on Display

Magdalena BUCHCZYK, Gabriela NICOLESCU, Alexandra URDEA
Forging Folklore, Disrupting Archives: Curatorial Explorations between Tradition and Innovation

Anca-Maria PĂNOIU
A Sense of Past: Usages of Objects in Naïve Museology

IV. Traditions in Dialogue

Raluca OPREA-MINOIU, Cosmin MANOLACHE, Ana PASCU, Ciprian VOICILĂ, Ruxandra GRIGORESCU, Mirela FLORIAN, Beatrice IORDAN, Lidia STAREȘ, Valentina BÂCU
Atelierul de creativitate. A Sentimental Dossier

Corina IOSIF
Creative Traditions Forum: the Project and the Team

Bogdan IANCU
Inside the Creative Traditions Workshops

V. Book Reviews

Christoph BRUMANN, David BERLINER (eds.), World Heritage on the Ground, Ethnographic Perspectives, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2016, 327 p. (reviewed by Vintilă MIHĂILESCU).

Margaret BEISSINGER, Speranţa RĂDULESCU, Anca GIURCHESCU (eds.), Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, 2016, 311 p. (reviewed by Claudiu OANCEA).



  




înapoi la pagina principală
 
inchis