Catre Tur Virtual
Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh.



Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvîntul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.


Când ai de conceput un muzeu care a mai existat, într-o clădire care există şi cu un patrimoniu în cea mai mare parte strâns de înaintaşi... Vezi îndelung obiecte, şi obiecte, şi cărţi, şi cărţi şi te gândeşti la un muzeu ce ţi-ar place să-l vezi, compus din aceste lucruri, apoi te gândeşti la clădire, la locul ei în Bucureşti, la sălile ei... Începi să-ţi propui teme posibile, teme ce-ar putea trăi într-un astfel de spaţiu "cântate" de obiectele ascunse în depozit. Obiectele au o multitudine de legături posibile, trebuie să elimini mult, să ajungi la două-trei ipostaze viabile ce le înlănţuie pe toate; apoi revezi patrimoniul, revezi fotografii, asculţi muzică şi începi să elimini gândindu-te la o temă.

Te gândeşti mereu la tot ce-a fost distrus în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la ce răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui). Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: Crucea. Am considerat că e bine să inaugurăm sălile de muzeu, în noul muzeu, muzeu "al ţăranului", cu o expunere senină, amplă ca mesaj şi echilibrată ca stil. După decenii de enorme distrugeri cauzate ţărănimii de comunism, ar fi părut necesară o expunere "politică" şi dură, un bilanţ al ororilor petrecute cu satul românesc. Nu am luat-o pe acest drum, justificat, dar plin de verdicte, un drum presărat de tensiuni şi adversităţi. Nu era nici foarte creştinesc răspunsul în chip de răzbunare al noului muzeu! Am fi început noua viaţă printr-un semn trist şi sub lumina neagră a răzbunării. Crucea era tema cea mai potrivită, mai plină de viaţă ce o puteam găsi. De ce să demonstrăm omniprezenţa crucii? Pentru ca oamenii să tragă concluzia că nu pot trăi fără cruce...


Noi facem aici un gest public, simţim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezenţa crucii, importanţa şi puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume rătăcită, secularizată şi îndrăcită de multe ori. Este un act militant. În cazul nostru este un act militant.


Cum se transformă un act de mărturisire într-o muzeografie mărturisitoare? Creând o muzeografie care se adresează în primul rând inimii. Se adresează mult mai tare unui afect inteligent, să zicem, decât raţiunii uscate.

O muzeografie organică urmăreşte rânduiala, nu ordinea.

Ceea ce am făcut şi vrem să continuăm a face în Muzeul Ţăranului nu are nimic de-a face cu jocul gratuit, cu anumite fenomene "de graniţă" din lumea contemporană cum ar fi "instalaţiile", montajele etc., chiar dacă există elemente exterioare comune. Ceea ce le diferenţiază categoric este elementul dat, patrimoniul, care e tiranic în acţiunea sa, dar pe care cu dragoste şi cunoaştere îl "îmblânzim", dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului.


Un muzeu în stare permanent născândă cu o dispoziţie care să permită un perpetuu început.

Caracter experimental. Nu experiment în sens de joacă, ci dorinţă de aprofundare lipsită de suficienţa ştiutului. O privire proaspătă asupra fenomenului. Povara tradiţiei, nu povara poncifelor.


Se poate face o paralelă între modul cum e conceput experimentul ştiinţific în ştiinţa modernă şi muzeu. Aceeaşi izolare într-un mediu neutru, aceeaşi falsificare impusă de disciplina experimentului...


Spuneam şi altădată că mi-e teamă de un plan riguros, cum îmi este teamă de planuri când pictez. O formalizare prea precisă sărăceşte. Un plan riguros, în muzeografia pe care o caut, este inutil.



Da, eu, care citesc etichetele dintr-un muzeu pe care nu l-am mai văzut, aici voi folosi puţine etichete. Obiectele vor fi legate între ele prin relaţii pe care etichetele le-ar tulbura.

Pentru o asemenea muzeografie, esenţiale par să fie conceptele de articulaţie "tare" şi articulaţie "slabă". Un război de ţesut, de pildă, e un obiect puternic, impresionant prin materialitatea lui şi prin coerenţa formală, prin exprimarea limpede a funcţiei lui. El poate fi clasat, de aceea, în zona articulaţiilor "tari", a evidenţelor general percepute şi va fi utilizat atunci când avem nevoie să articulăm un complex de subansambluri: diverse unelte auxiliare legate de ţesut, ţesături de orice fel. El poate articula două spaţii aparent lipsite de legătură cauzală sau utilitară.

Articulaţia "slabă" poate fi, de pildă, o componentă a războiului de ţesut, precum spata. Un asemenea obiect devine activ când vrem să evocăm registre mai subtile. Ea va putea fi utilizată atunci când organizăm un spaţiu în jurul ideii de construcţie sau de ierarhie. Articulaţia slabă leagă mai bine două sau mai multe unităţi prin chiar discreţia şi slăbiciunea ei.


Sistemul de relaţii care se creează între obiecte este mai aproape de zona muzicală decât am bănuit. Expunerea trebuie să cânte. Obiectele trebuie să interacţioneze armonic.

Este nevoie de urechi bune pentru a auzi ce "vorbeşte" obiectul. Pentru a înţelege limbajul obiectului trebuie să fi avut o lungă experienţă în domeniul vizualului, dar şi al istoriei şi spiritualităţii omului care s-a aflat în relaţie cu obiectul pe care vrei să-l evoci. Dacă ai un astfel de auz şi dacă ai curajul să-ţi asculţi urechea, atunci obiectele sunt cele care dictează soluţiile de expunere. Dar trebuie să înveţi să faci ascultare.

Un subansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie.

Modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect. Contează, în fond, ce îi ceri obiectului.

În muzeu, după obiect mi se pare important gestul. Dacă rulez un ştergar pe un sul de carton şi îl prezint într-o cutie este una, şi dacă îl prind pe perete, în aşa fel încât să pară bătut în cuie, este alta. Şi eu cred că trebuie să existe un gest cheie care să le însumeze pe toate, gestul prin care dăm valoare obiectelor, prin care le declarăm patrimoniu.

Excluderea evidentului, a explicitului, a excesivului; negarea apropierii obişnuite, a locurilor comune.


Tatonare fără formulări precise. Puse în formulă, lucrurile îşi pierd energia latentă. Un exces de formalizare în cadrul discursului muzeal poate duce până la distrugerea obiectului.

Simplitate, şi nu orgoliul aspiraţiei spre perfecţiune. Mult firesc şi supunere faţă de obiect.

Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?


Muzeologia operează cu reguli bazate pe constantele percepţiei şi pe mode. Ea ar putea deveni un mod de înţelegere generală. Atunci muzeificarea ar înceta să mai fie o metodă, un mecanism anihilant, o reţetă.


Muzeologia apofatică, negativă, este, în acelaşi timp, "muzeologie concretă" în sensul în care discursul trebuie să acţioneze "slab", subtil, fragil, în favoarea lucrurilor, care sunt "simboluri emotive" şi riscă, prin procesul muzeificării, să se usuce... Pentru a transmite toată încărcătura sa, un "simbol emotiv", cum sunt lucrurile făcute de omul tradiţional, e nevoie ca el să fie lăsat destul de liber, puţin incorporat unui discurs abstract. Omul nededublat nu "producea", ci năştea obiecte, deci tot ce făcea ar putea fi un simbol emotiv pentru noi.


Nu este iraţional deloc ce fac. Se înscrie într-o poetică a muzeografiei, eventual. Există o poetică a arhitecturii; pentru ce n-ar exista o poetică a muzeografiei?



(fragmente din "Câteva gânduri despre cantitati, mentalitate si încrucisare", Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Taranului Român, 1993)


Posturi vacante




 

ANUNȚURI 

 

7 iunie 2017

 

Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de șef birou tehnic și it gr.II. Concursul va avea loc în datele de 29.06.2017 şi 06.07.2017 la sediul instituției din Șoseaua Kiseleff nr.3, sector 1.

Concursul se va desfăşura conform H.G. nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice și a Hotărârii nr.1027/11.11.2014 de modificare a acestui Regulament.

Concursul constă în următoarele etape succesive:
1. selecția dosarelor de înscriere;
2. proba scrisă din bibliografia de concurs;
3. interviu.

Se pot prezenta la următoarea etapă numai candidaţii declaraţi admişi la etapa precedentă.
Sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut minim 70 de puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.

Datele de desfăşurare a concursului:
 - 29 iunie 2017, ora 11 proba scrisă
 - 06 iulie 2017, ora 11 interviul

Dosarele se depun la Biroul Resurse Umane - Juridic până la data de 21.06.2017, ora 16.

Dosarul trebuie să conţină: cerere de înscriere, copia actului de identitate, copiile diplomelor de studii şi atestate, copia carnetului de muncă sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă, însoţite de originale pentru confirmare, cazierul judiciar, adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare a candidatului eliberată de medicul de familie sau unităţi sanitare abilitate, curriculum vitae.
Contestațiile în cazul respingerii dosarelor, al rezultatelor probei scrise sau a interviului se fac în cel mult o zi lucrătoare de la afişare, iar soluționarea acestora se face într-o zi lucrătoare. Rezultatele finale ale concursului se afișează în maxim o zi lucrătoare de la expirarea termenului de contestaţie pentru ultima probă.

Condiţiile generale de participare la concurs sunt următoarele:
a) cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b) cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
c) vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d) capacitate deplină de exerciţiu;
e) stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplinirea condiţiilor de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g) cazier fără condamnări definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autoritaţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Condiţii specifice de participare la concurs:
- șef birou tehnic și it gr.II în cadrul Direcției Administrative
- studii superioare absolvite cu diplomă de licență în domeniul tehnic;
- vechime minim 4 ani în specialitate;
- experiență în domeniul tehnic și it.

Bibliografie:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, toate domeniile de autorizare;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate domeniile de autorizare;
- HG nr.272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, toate domeniile de autorizare;
- HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările din Hotărârea nr. 1303/24.10.2007;
- HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată;
- Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

A.NORMELE TEHNICE care trebuie respectate cu ocazia proiectării şi realizării sistemelor tehnice de protecţie
http://www.arts.org.ro/pagini/legislatie.php?art=28

B.NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR http://www.siear.ro/doc/I18.pdf
- Tanenbaum, “Modern Operating Systems”, Addison – Wesley http://stst.elia.pub.ro/news/SO/Modern%20Operating%20System%20-%20Tanenbaum.pdf
- Olaf Kirch, “The Network Administrators’ Guide” http://www.tldp.org/LDP/nag/nag.html


Informaţii suplimentare se pot obţine la Biroul Resurse Umane - Juridic / telefon 021/ 317.96.61 interior 217.

Manager,
Liliana Passima








Desfășurarea etapelor concursului



Concursul pentru ocuparea postului vacant de șef birou tehnic și it gr.II, din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, se desfăşoară conform următorului calendar:

a) 07 iunie 2017, aducerea la cunoştinţa publică a condiţiilor de participare la concurs, a datelor de depunere a dosarelor de concurs şi desfăşurarea etapelor concursului;

b) 21 iunie 2017, ora 16:00, data limită pentru depunerea dosarelor de concurs de către candidaţi;

c) 22 iunie 2017- selecţia dosarelor;
23 iunie 2017 - ora 14:00, afişare rezultate selecţie dosare;
26 iunie 2017- depunere contestaţii;
27 iunie- 2017- ora 16:00, rezultat final;

d) 29 iunie 2017 - ora 11:00 - proba scrisă;
30 iunie 2017 - ora 14:00, afişare rezultate probă;
03 iulie 2017 - depunere contestaţii;
04 iulie 2017 - ora 16:00, rezultat final probă;

e) 06 iulie 2017- ora 11:00 - interviul;
07 iulie - ora 14:00, afişare rezultate probă;
10 iulie 2017 - depunere contestaţii;
11 iulie 2017 - ora 16:00, rezultat final probă;

f) 12 iulie 2017 - afişare rezultate finale concurs.




Manager,
Liliana Passima



   
 




înapoi la pagina principală
 
inchis