Catre Tur Virtual
Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh.



Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvîntul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.


Când ai de conceput un muzeu care a mai existat, într-o clădire care există şi cu un patrimoniu în cea mai mare parte strâns de înaintaşi... Vezi îndelung obiecte, şi obiecte, şi cărţi, şi cărţi şi te gândeşti la un muzeu ce ţi-ar place să-l vezi, compus din aceste lucruri, apoi te gândeşti la clădire, la locul ei în Bucureşti, la sălile ei... Începi să-ţi propui teme posibile, teme ce-ar putea trăi într-un astfel de spaţiu "cântate" de obiectele ascunse în depozit. Obiectele au o multitudine de legături posibile, trebuie să elimini mult, să ajungi la două-trei ipostaze viabile ce le înlănţuie pe toate; apoi revezi patrimoniul, revezi fotografii, asculţi muzică şi începi să elimini gândindu-te la o temă.

Te gândeşti mereu la tot ce-a fost distrus în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la ce răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui). Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: Crucea. Am considerat că e bine să inaugurăm sălile de muzeu, în noul muzeu, muzeu "al ţăranului", cu o expunere senină, amplă ca mesaj şi echilibrată ca stil. După decenii de enorme distrugeri cauzate ţărănimii de comunism, ar fi părut necesară o expunere "politică" şi dură, un bilanţ al ororilor petrecute cu satul românesc. Nu am luat-o pe acest drum, justificat, dar plin de verdicte, un drum presărat de tensiuni şi adversităţi. Nu era nici foarte creştinesc răspunsul în chip de răzbunare al noului muzeu! Am fi început noua viaţă printr-un semn trist şi sub lumina neagră a răzbunării. Crucea era tema cea mai potrivită, mai plină de viaţă ce o puteam găsi. De ce să demonstrăm omniprezenţa crucii? Pentru ca oamenii să tragă concluzia că nu pot trăi fără cruce...


Noi facem aici un gest public, simţim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezenţa crucii, importanţa şi puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume rătăcită, secularizată şi îndrăcită de multe ori. Este un act militant. În cazul nostru este un act militant.


Cum se transformă un act de mărturisire într-o muzeografie mărturisitoare? Creând o muzeografie care se adresează în primul rând inimii. Se adresează mult mai tare unui afect inteligent, să zicem, decât raţiunii uscate.

O muzeografie organică urmăreşte rânduiala, nu ordinea.

Ceea ce am făcut şi vrem să continuăm a face în Muzeul Ţăranului nu are nimic de-a face cu jocul gratuit, cu anumite fenomene "de graniţă" din lumea contemporană cum ar fi "instalaţiile", montajele etc., chiar dacă există elemente exterioare comune. Ceea ce le diferenţiază categoric este elementul dat, patrimoniul, care e tiranic în acţiunea sa, dar pe care cu dragoste şi cunoaştere îl "îmblânzim", dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului.


Un muzeu în stare permanent născândă cu o dispoziţie care să permită un perpetuu început.

Caracter experimental. Nu experiment în sens de joacă, ci dorinţă de aprofundare lipsită de suficienţa ştiutului. O privire proaspătă asupra fenomenului. Povara tradiţiei, nu povara poncifelor.


Se poate face o paralelă între modul cum e conceput experimentul ştiinţific în ştiinţa modernă şi muzeu. Aceeaşi izolare într-un mediu neutru, aceeaşi falsificare impusă de disciplina experimentului...


Spuneam şi altădată că mi-e teamă de un plan riguros, cum îmi este teamă de planuri când pictez. O formalizare prea precisă sărăceşte. Un plan riguros, în muzeografia pe care o caut, este inutil.



Da, eu, care citesc etichetele dintr-un muzeu pe care nu l-am mai văzut, aici voi folosi puţine etichete. Obiectele vor fi legate între ele prin relaţii pe care etichetele le-ar tulbura.

Pentru o asemenea muzeografie, esenţiale par să fie conceptele de articulaţie "tare" şi articulaţie "slabă". Un război de ţesut, de pildă, e un obiect puternic, impresionant prin materialitatea lui şi prin coerenţa formală, prin exprimarea limpede a funcţiei lui. El poate fi clasat, de aceea, în zona articulaţiilor "tari", a evidenţelor general percepute şi va fi utilizat atunci când avem nevoie să articulăm un complex de subansambluri: diverse unelte auxiliare legate de ţesut, ţesături de orice fel. El poate articula două spaţii aparent lipsite de legătură cauzală sau utilitară.

Articulaţia "slabă" poate fi, de pildă, o componentă a războiului de ţesut, precum spata. Un asemenea obiect devine activ când vrem să evocăm registre mai subtile. Ea va putea fi utilizată atunci când organizăm un spaţiu în jurul ideii de construcţie sau de ierarhie. Articulaţia slabă leagă mai bine două sau mai multe unităţi prin chiar discreţia şi slăbiciunea ei.


Sistemul de relaţii care se creează între obiecte este mai aproape de zona muzicală decât am bănuit. Expunerea trebuie să cânte. Obiectele trebuie să interacţioneze armonic.

Este nevoie de urechi bune pentru a auzi ce "vorbeşte" obiectul. Pentru a înţelege limbajul obiectului trebuie să fi avut o lungă experienţă în domeniul vizualului, dar şi al istoriei şi spiritualităţii omului care s-a aflat în relaţie cu obiectul pe care vrei să-l evoci. Dacă ai un astfel de auz şi dacă ai curajul să-ţi asculţi urechea, atunci obiectele sunt cele care dictează soluţiile de expunere. Dar trebuie să înveţi să faci ascultare.

Un subansamblu poate fi mai important decât întregul şi un gest mai important decât o demonstraţie.

Modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect. Contează, în fond, ce îi ceri obiectului.

În muzeu, după obiect mi se pare important gestul. Dacă rulez un ştergar pe un sul de carton şi îl prezint într-o cutie este una, şi dacă îl prind pe perete, în aşa fel încât să pară bătut în cuie, este alta. Şi eu cred că trebuie să existe un gest cheie care să le însumeze pe toate, gestul prin care dăm valoare obiectelor, prin care le declarăm patrimoniu.

Excluderea evidentului, a explicitului, a excesivului; negarea apropierii obişnuite, a locurilor comune.


Tatonare fără formulări precise. Puse în formulă, lucrurile îşi pierd energia latentă. Un exces de formalizare în cadrul discursului muzeal poate duce până la distrugerea obiectului.

Simplitate, şi nu orgoliul aspiraţiei spre perfecţiune. Mult firesc şi supunere faţă de obiect.

Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?


Muzeologia operează cu reguli bazate pe constantele percepţiei şi pe mode. Ea ar putea deveni un mod de înţelegere generală. Atunci muzeificarea ar înceta să mai fie o metodă, un mecanism anihilant, o reţetă.


Muzeologia apofatică, negativă, este, în acelaşi timp, "muzeologie concretă" în sensul în care discursul trebuie să acţioneze "slab", subtil, fragil, în favoarea lucrurilor, care sunt "simboluri emotive" şi riscă, prin procesul muzeificării, să se usuce... Pentru a transmite toată încărcătura sa, un "simbol emotiv", cum sunt lucrurile făcute de omul tradiţional, e nevoie ca el să fie lăsat destul de liber, puţin incorporat unui discurs abstract. Omul nededublat nu "producea", ci năştea obiecte, deci tot ce făcea ar putea fi un simbol emotiv pentru noi.


Nu este iraţional deloc ce fac. Se înscrie într-o poetică a muzeografiei, eventual. Există o poetică a arhitecturii; pentru ce n-ar exista o poetică a muzeografiei?



(fragmente din "Câteva gânduri despre cantitati, mentalitate si încrucisare", Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Taranului Român, 1993)


Ateliere de creativitate în luna mai - iunie 2017




Atelierul de creativitate are și propriul blog: atelieruldecreativitate.blogspot.ro
Vă așteaptă cu imagini, informații și multe povești.

 

Atelierul de creativitate al MȚR invită grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și alte multe jocuri și jucării.
 

 

Program Școala Altfel
15-27 mai 2017

 

Luni, 15 mai
10.00-11.30 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Marți, 16 mai
10.00-11.30 – Desen, colaj, pictură pe diverse suporturi cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după „natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Miercuri, 17 mai
10.30-12.00 Oare ce fac obiectele noaptea, într-un muzeu?, cu Raluca Minoiu, informații și înscrieri la telefon: 021-317.96.61
Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre. Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2017/02/ce-fac-obiectele-noaptea-intr-un-muzeu.html
(maxim 20 de copii)

Joi, 18 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Vineri, 19 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Sâmbătă, 20 mai
10.20 - 11.20 - Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
11.30 - 13.00 - Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu; informații și înscrieri la telefon: 0737.346.872
10.00 - 16.00 - Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284;

Luni, 22 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Marți, 23 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Miercuri, 24 mai
10.30-12.00 – Desen, colaj, cusături cu Ruxandra Grigorescu, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
Atelierul de pictură pe diverse suporturi. Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/pictura-cu-ruxandra-grigorescu.html
Desen–ilustrație. Deci și o poveste, ilustrație la o poveste țărănească sau inventată. Sau desenăm după ”natură” ceva din sălile MUZEULUI (o amintire de păstrat). Sau afară, o umbră de pom-iarbă-floare.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/06/ateliere-cu-ruxandra-grigorescu.html
(se poate lucra si cu 20 de copii, recomandat 6+ ani)

Joi, 25 mai
10.30-11.30 - Poveşti cu urechi – cu instrumente despre instrumente ... muzicale, cu Călin Torsan, informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59
„Experienţa de muzicant şi bucuria de a împărtăşi copiilor câte ceva din lucrurile pe care le-am aflat de-a lungul anilor despre peisajul sonor al lumii ţărăneşti, m-au făcut să coagulez mai multe idei în programul cursului Poveşti cu urechi.
Este un periplu subiectiv, concret – folosesc exemplificări muzicale, colaborări cu alţi instrumentişti, ori măcar audiţii şi sugestii de audiţie –, prin lumea sunetelor tradiţionale. Întotdeauna, analiza comparată a similitudinilor urbane este o prioritate pentru mine, una menită să apropie informaţiile de limbajul copilăriei actuale. Cursul conţine informaţii organologice, poveşti despre vestiţi lăutari, paralele cu muzicile altor popoare şi citate din literatura destinată copiilor, unele referindu-se strict la universul sonor.”
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/povesti-cu-urechimuzicale.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Vineri, 26 mai
10.30-12.00 - Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu, informații și înscrieri la telefon 0742.011.027
Ai moștenit cea mai de preț bogăție! Dar, ca să ajungi la ea, ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului.
Un boardgame despre Muzeul Țăranului Român?
Da, chiar așa, te provoc să-l parcurgi până la capăt - ai de trecut prin toate sălile Muzeului (Crucea – Pomul vieții, Puterea crucii, Icoane, Biserica Bejani, Școala satului, Frumusețea crucii, Fast, Reculegere, Moaște, Ferestre, Timp (parter), Triumf, Locuire, Tipologii (Cahle), Casa în casă, Hrana, Camera de studiu, Haina, Munca (focul), Munca (apa și vântul), Laolalată - și să descoperi o variantă ludică de citire a imaginilor despre obiectele din Muzeu.
Apoi, lucrând în echipă cu alți 2-3 prieteni, te invit să-ți construiești propriul muzeu la cutie, alegând obiectele care să te însoțească în realizarea unui nou joc. În care să pui câte un pic din învățătura și din sensibilitatea ta, mult din amintirea vizitelor în Muzeu, dar și din vacanțele la bunicii tăi de la țară, laolaltă cu un interes crescut pentru obiectele vechi, pentru povestea pe care o spun despre țăranul român.
http://atelieruldecreativitate.blogspot.ro/2016/07/hop-top-prin-muzeul-taranului-roman.html
(se poate lucra si cu 25 de copii, recomandat 8+ ani)

Sâmbătă, 27 mai
10.20 - 11.20 - Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
11.30 - 13.00 - Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu; informații și înscrieri la telefon: 0737.346.872.
10.00 - 16.00 - Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284.


Atelierele costa 15 lei/participant. Se desfășoară la sediul muzeului, în Atelierul de creativitate.
Durata unui atelier: între o oră și două ore, în funcție de vârstă, de numărul de copii și de specificul fiecărui atelier.
Atelierul „Jocuri mețeriste”, cu Valentina Bacu, se poate desfășura și la școală.


Programul pentru perioada 29 mai - 21 iunie
 

În perioada 1-5 iunie 2017 nu se desfășoară ateliere.

Luni
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 – atelier pentru beneficiarii asociațiilor și fundațiilor
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 13.30-15.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 

Marţi
Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu – orele 10.00-11.30; acest atelier se poate desfășura și în afara spațiului muzeului; informații și înscrieri la telefon: 0742 011 027

Miercuri
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 – atelier pentru grupuri școlare
Desen, picturi, colaj textil, broderie cu Ruxandra Grigorescu – orele 13.30-15.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59 

Joi
„Poveşti cu urechi” cu Călin Torsan – orele 10.30-12.00; informații și înscrieri la telefon: 021 317.96.59

Vineri
Jocuri mețeriste cu Valentina Bâcu – orele 10.00-11.30; acest atelier se poate desfășura și în afara spațiului muzeului; informații și înscrieri la telefon: 0742 011 027

Sâmbătă
Pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu – orele 10.20-11.20; informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376.
Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu – orele 11.30 – 13.00; informații și înscrieri la telefon: 0737 346 872
Atelier de ţesături, croitorie şi cusături cu Lidia Stareş – orele 10.00-16.00; informații și înscrieri la telefon: 0722.798.284; 
Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran – va avea loc în fiecare lună, timp de o săptămână, în funcție de înscrieri. Acestea se fac la numărul de telefon 0728 516 800.


 

 

 



 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis