Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

HORTUS DELICIARUM 2




obiect / instalație / performance
Expoziție de Victoria Zidaru
12 iunie - 8 iulie 2018, Sala Foaier




„Omul a fost creat de Dumnezeu într-o gradină împreună cu arborii, plantele, păsările, cerul, soarele și luna, acestea fiind întâia și adevărata lui familie. Apa, aerul, căldura, adierea vântului, zorii dimineții, mireasma florilor, cântecul păsărilor… au fost oferite omului (fără a i se cere nimic la schimb) pentru hrană, încântare și îmbărbătare. El nu va gusta pacea, odihna și fericirea până ce nu va regăsi și respira din nou în și prin această «gradină a deliciilor»
Victoria Zidaru





Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 12 iunie 2018, de la ora 19, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției HORTUS DELICIARUM 2, a artistei Victoria Zidaru.

Ideea acestei expoziții i-a fost inspirată artistei Victoria Zidaru de opera muzicală a cunoscutei mistice medievale, Hildegard von Bingen, care a trăit în jurul anilor 1200 în Germania și a cărei atmosferă pioasă și suavă amintește de statura umană primordială.

Conceptul pornește de la ideea restaurării atmosferei paradiziace într-o viziune plastică, folosindu-se de sculptură, obiect, instalații și performance.

În sprijinul acestei idei vor fi folosite, cu preponderență, materiale vegetale: fân, plante uscate și mirositoare, crengi, cuiburi, pânză de casă din in și cânepă. În felul acesta, obiectele care vor compune instalațiile vor fi din pânză umplute cu material vegetal. De asemenea, miresmele plantelor vor face parte din instalațiile „Stromata mare”, „Stromata mică”, „8 Stâlpi”, „Arborele Vieții”, „Arborele Cunoștinței”, „Ecou”, „Sânul lui Avraam” etc. Aproape toate obiectele din pânză vor fi brodate cu fir de cânepă reprezentând texte inserate în compoziții geometrice. În afară de lucrări selectate din cele trei expoziții recente ale artistei Victoria Zidaru – ZISSICUSUT, FLORILEGIU și HORTUS DELICIARUM, expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va cuprinde lucrări noi, special gândite pentru acest proiect.
Abordarea problemelor din această zonă spirituală, în vremea tulburată pe care o parcurgem, poate fi o îmbiere, o trezire și o pledoarie pentru regăsirea normalității, verticalității și firescului.

Totodată, expoziția va fi însoțită de două proiecții video reprezentând două performance-uri care ilustrează bine acest concept: Înveșmântare și Urzeală în doi.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 8 iulie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.




 


 




înapoi la pagina principală
 
inchis