Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

FotoStudioul în valiză | LiveDemo cu Ambrotipescu




Vineri, 18 mai, de la ora 19, aniversăm Ziua Internațională a Muzeelor și vă așteptăm la Muzeul Național al Țăranului Român, la o prezentare despre fotografia analogică, urmată de o demonstrație live de ambrotipie. Ne întâlnim cu Paul Aioanei (Ambrotipescu) chiar în spațiul expozițional care găzduiește exercițiul curatorial Așa văzut-a Zaharia. Improvizații într-o lume captivă și petrecem împreună ultimul week-end în care expoziția este deschisă publicului.

Pasionat de imaginea veche și unul dintre puținii fotografi din țară care realizează în prezent clișee pe sticlă (ambrotipii) și pe aluminiu (ferotipii), prin folosirea procedeului denumit „colodiu umed”, Paul de la Studio foto Ambrotipescu ne va ghida printr-o scurtă istorie a artei și tehnicii fotografiei analogice a ultimelor două secole. Și nu o va face oricum, ci echipat cu un întreg atelier mobil: aparate foto, plăci pe sticlă fotosensibile, cameră obscură portabilă, chimicale și soluții fotografice – preparate după rețete originale explicate în diferite studii și manuale de epocă. Iar în completarea artefactelor prezentate în cadrul expoziției, vom descoperi câteva aparate de fotografiat din colecția sa personală – precum camera rusească Lubitel, asemenea celei folosite de Zaharia Cușnir la jumătatea sec. al XX-lea. Întâlnirea se va încheia cu o demonstrație de ambrotip (tehnică specifică perioadei anilor 1851-1880), pentru a explica întregul proces de la declanșarea obiectivului și până la obținerea imaginii finale. Imaginile rezultate vor fi integrate în colecțiile Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului Român.

Accesul este liber pe bază de rezervare prin e-mail (arhivamtr@gmail.com) în limita a 25 de locuri disponibile.

Evenimentul este parte din expoziția Așa văzut-a Zaharia. Improvizații într-o lume captivă, care poate fi vizitată la Sala Foaier, până pe 20 mai 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18.

Organizatori: Muzeul Național al Țăranului Român, Studio foto Ambrotipescu, Asociația pentru Arhive și Documente Fotografice A-DOF
Cu sprijinul: Ambasada Republicii Moldova în România
Parteneri: Editura Cartier, Arbor, Carpe Diem

 

 




înapoi la pagina principală
 
inchis