Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Căutăm tradiții în modernitate! CfP Martor 22/ 2017




The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Journal
Revue d’anthropologie du Musée du Paysan Roumain



The Museum of the Romanian Peasant is seeking contributions for its annual journal Martor 22/2017. Martor is a peer reviewed academic journal, established in 1996, indexed by EBSCO and CEEOL, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology. (Please see contents here http://www.muzeultaranuluiroman.ro/journals.html and full articles here http://goo.gl/u7Bbn1).

The theme of our 22nd issue is BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY.

In the introduction to his celebrated volume on The Invention of Tradition, Eric Hobsbawm reminded us on the mandatory distinction between customs and traditions: what we use to call „traditional societies” had no „traditions” at all, but just „customs”. In fact, „tradition” is a social construct and practice of modernity; not a mere continuity and conservation of the past as such, but a sui generis way of revisiting it in and by the present. In this respect, conservation of one’s heritage in a universal, national or local heritage is a cultural and political process of deliberative patrimonialization of the past according to present social values and representations. While the category of heritage is still expending (immaterial heritage, natural heritage etc.), more and more experts started in the last decades to question this process, proposing alternative approaches to it. Even museums, as flag ships of cultural heritage, started to rethink and re-present their patrimony, also promoting kinds of “neo-traditional” art crafts produced or inspired by “local people”.

But this renewal is not limited to the cultural field. Ecological concerns, the need of a sustainable development, and last but not least the quest of authenticity in the so-called “experience economy” (Pine and Gilmore, 1998) fueled various reinvestments of “traditional” materials, forms, techniques, and know-how that may better fit into what Nicolae Georgescu-Roegen launched in 1971 as bioeconomy, and the “natural contract” of man with his environment Michel Serres proposed in 1992. Cultural landscapes, natural parks and geo-parks, green industries, natural medical products and cosmetics, revisited “traditional” materials from adobe or shingle construction materials to hemp, local food production and a social economy based on marketization of abandoned handicrafts of deprived communities are just some expressions of the same trend. Diverse and (more or less) unconnected, they all share a kind or another of “experimenting with something old” (Andrei Plesu, 1993).

The aim of this volume is to bring together at least parts of this fragmented universe of creative reshaping of traditional items by a kind of défense et illustration of what may be called the emerging field of creative traditions.
We encourage early submission in the form of abstracts and expressions of interest, by 12 December 2016.

We are expecting texts, in either English or French of 7.000 to 10.000 words by 31 March 2017. High quality images supporting the argument are a plus in the selection process. For the academic writing standards of our journal, please see the Style Sheet available in the For Authors section on our website: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro

Please e-mail your submissions and any inquiries (e.g. editorial guidelines) to revistamartor@gmail.com.

Editorial board of the issue

Editor: Vintilă Mihăilescu
Managing editor: Bogdan Iancu
Associate editors: Corina Iosif, Anamaria Iuga, Simina Bădică
Assistant editor: Anca-Maria Pănoiu




înapoi la pagina principală
 
inchis