Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

A apărut numărul 21/2016 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 21/2016 al anuarului de antropologie Martor. Sub titlul „A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay-Meadow Management”, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și un material vizual care prezintă o istorie socio-culturală a pajiștilor semi-naturale și, mai ales, produsul acestora, fânul. Volumul abordează tema dintr-o perspectivă multidisciplinară și cuprinde articole care analizează patrimoniul cultural și biologic al fânului și al fânețelor, diversele roluri și înțelesurile atribuite cunoștințelor tradiționale asociate, rolul politicilor și stimulentelor publice în restructurarea viziunii asupra naturii și a practicilor tradiționale de management al terenurilor, biodiversitatea și producția de fân, fânul ca o componentă a peisajului cultural, precum și modul în care fânul este expus și transformat într-un produs artistic.

Preț: 30 lei (cu TVA)
Revista poate fi cumpărată de la Galeria de Artă Țărănească (gift shop)


 

Contents • Sommaire

A PLACE FOR HAY. FLEXIBILITY AND CONTINUITY IN HAY-MEADOW MANAGEMENT


Anamaria IUGA, Bogdan IANCU and MONICA Stroe
Introduction: A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay-Meadow Management

I. Historical Insights on Hay
Ion BLĂJAN
Haymaking in the Eighteenth Century
Chantal DHENNIN-LALART
«Regardez si ça germe et si ça pousse !». Le processus de re-«paysannisation» des zones rouges du front occidental après la Grande Guerre

II. Bio-Cultural Diversity of Hay
Cosmin Marius IVAȘCU, Kinga ÖLLERER, László RÁKOSY
The Traditional Perceptions of Hay and Hay-Meadow Management in a Historical Village from Maramureş County, Romania
Tibor HARTEL, Cristina CRAIOVEANU, Kinga-Olga RÉTI
Tree Hay as Source of Economic Resilience in Traditional Social-ecological Systems from Transylvania
Anamaria IUGA
Intangible Hay Heritage in Șurdești
Ioana-Ruxandra FRUNTELATĂ, Cristian MUȘA, Elena DUDĂU
Haylife and Haylore in Starchiojd (Prahova County, Romania): from Present to Past

III. Drivers of Change in Hay Culture
Tommy LENNARTSSON, Anna WESTIN, Anamaria IUGA, Elizabeth JONES, Scott MADRY, Seth MURRAY, Eva GUSTAVSSON
“The Meadow is the Mother of the Field”. Comparing Transformations in Hay Production in Three European Agroecosystems
Bogdan IANCU, Monica STROE
In Search of Eligibility: Common Agricultural Policy and the Reconfiguration of Hay Meadows Management in the Romanian Highlands
Dániel BABAI, Zsolt MOLNÁR
Species-rich Mountain Grasslands Through the Eyes of the Farmer: Flora, Species Composition, and Extensive Grassland Management

IV. HAY ON DISPLAY
Anca-Maria PĂNOIU
“The Actual Hay is the Hay of Some Local Feedback”: Traditions and Transitions of Hay (an interview with Bogdan Iancu, Anamaria Iuga, Cosmin Manolache)
Nicolas TRIBOI
Jardin d'herbes, «En Herbe»
Ernö BARTHA
Nature in the City

V. Field Notes on Hay
Alexandru IORGA
Hay Days in the “Black Forest” – Fieldnotes and Photographs from Caraorman, the Danube Delta

VI. Book Reviews
Ștefan DORONDEL
Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania, Berghahn, New York, Oxford, 2016, 252 p. (reviewed by Stelu ȘERBAN)
Dániel BABAI, Ábel MOLNÁR and Zsolt MOLNÁR: „Ahogy gondozza, úgy veszi hasznát”. Hagyományos ökológiai tudás és gazdálkodás Gyimesben. Traditional Ecological Knowledge and Land Use in Gyimes (Eastern Carpathians), Vácrátót, Budapest, 2014, 174 p. (reviewed by Kinga ÖLLERER)
 




 





înapoi la pagina principală
 
inchis