To Virtual Tour
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Born on April 4th 1872 in Bucharest in a family of small boyars, he goes to high school in Bucharest. In 1892 he is appointed custodian of the Antiquities Museum headed by Grigore Tocilescu. In 1893 he goes to study in Germany, at the München University, with King Carol’s support and Al. Odobescu’s advices; he studies art history there. He comes back to Romania and resigns from the Antiquity Museum in order to continue his studies in France and then, again, Germany, with an interest in museography. He studies with Wilhelm von Bode, a reformer of Berlin museums.
After finishing his studies he is appointed librarian and then director of the Carol I Foundation and professor in the Art History and Aesthetics Department of the Belle Arte School in Bucharest.
On October 1st 1906, Al. Tzigara Samurcaş is appointed director of the Museum of Ethnography, National Art, Decorative Art and Industrial Art renamed, in 1915, the National Art Museum Carol I. The new museum was temporarily hosted in the building of the former state coin factory on 3, Kiseleff Avenue, on the same spot where the palace of prince Mavrogheni used to be. From the beginning, Al. Tzigara-Samurcaş bases his museum on modern, scientific bases. His acquisitions considerably increase the collections, the main attraction being the house of Antonie Mogoş from Ceauru (Gorj) exhibited inside the museum.
A never-ending fight begins for acquiring the necessary funds to raise a new building (the current building of the museum). The plans where made in collaboration with the architect N. Ghica-Budeşti. To this purpose, he writes numerous newspaper articles that will be later gathered in his book “Romanian Museography” (1936). On June 30th, 1912 the foundation of the new building was laid. The construction was many times interrupted, so the building was only ready in 1941.
As long as he was director of the Museum, Al. Tzigara-Samurcaş lead a prodigious activity in connection with his other preoccupations: director of the Carol I Fundation and professor of art history and aesthetics in Cernăuţi. He writes articles on various topics, academic books, among which the ones on popular art are very important, holds conferences on the radio or at the Athenaeum, participates in international congresses and exhibitions. Al.Tzigara-Samurcaş becomes an important name in his field.
The situation becomes worse after the Second World War when the communist authorities dismiss him from the position of Museum director. In old age, sick and overly humiliated, the Father of the Museum on the Boulevard dies on April 1st, 1952.

Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român / 26 februarie – 1 martie 2020




{Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de început de primăvară, semn protector pentru roadele pomilor și sănătatea vitelor, împotriva bolilor și a nenorocului – monedă de argint cu fir de lână roșie sau albă legată la mâna copiilor, mitologie țărănească.}



Preluat de lumea urbană la început de secol XX și devenit modă, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept sau la mână, primit ca suvenir sau mai nou, cadou, mărțișorul supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu, până la mărțișorul virtual.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 februarie – 1 martie 2020, între orele 10.00 și 18.00, la Târgul Mărțișorului. Evenimentul urmărește tradiția ultimelor târguri organizate de Muzeul Țăranului, oferind în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărțișoarelor.

În peisajul târgurilor bucureștene, Târgul Mărțișorului de la MNȚR pune valoare pe obiectul handmade și pe inovație, încurajând creativitatea în sfera artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Participanții invitați — studenți, artiști, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Târgul își propune să aducă în atenția publicului cumpărător și alte categorii variate de mărțișoare, care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent: mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani, în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

La fel ca în anii trecuți, printre participanții la târgul de anul acesta se numără și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar și sprijin pentru categorii defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică, rămânând un susținător al micilor producători care vor fi alături cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce din Harghita și Argeș, prăjiturele de casă și alte produse de patiserie din Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere și dulcețuri din Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița, dar și mere sau fructe uscate.

Vă așteptăm ca în fiecare an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

Intrarea la târg se face prin Șoseaua Kiseleff nr.3!



 




back to main page
 
closed