To Virtual Tour
The Romanian Peasant Musuem, National Museum of Arts and Traditions holds the richest collection of peasant objects in Romania. Almost 90.000 pieces of patrimony are as many witnesses helping our contemporaries to understand the peasant world.

The Ceramics Collection holds around 18.000 representative pieces for the almost 200 pottery centers of Romania. Tohether with these, we hold the complete inventory of some pottery workshops from Hunedoara and Valcea, dating from the 19th century.
There are exceptional pieces from Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Arges, Leheceni, Lapus, Binis, Barsa, Corund, Glogova, Marginea, Radauti, Noul Roman, Drauseni, Fagaras. The oldest piece dates back to 1746.

The Costume Collection holds almost 20.000 pieces of costume from all Romanian provinces starting with the first half of the 19th century. Some of the pieces were donated by personalities such as Queen Maria, Sabina Cantacuzino, Elisa I. Bratianu and collectors like Dimitrie Comsa and Octavian Roguski.

The Collection of Decorative Interior Homespun increased from 5000 pieces in 1991 to almost 10.000 today. Most of The Wool Homespun, over 7.000 of them, are dated back to the beginning of the 19th century.

The Wood, Furniture and Ironware Collection holds almost 8000 pieces. Very important acquisitions are the house and gate made by Antonie Mogos from Ceauru(Oltenia) brought in 1907 by Alexandru Tzigara-Samurcas and exhibited today in the museum

The Religious Collections holds almost 4.000 pieces.

17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial




Ziua de 17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial


Cu exact 16 ani în urmă, la 17 octombrie 2003, după laborioase și îndelungi negocieri, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Convenția este instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, țara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit Parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.

România a construit un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice. Se lucrează la Repertoriul patrimoniului cultural imaterial din România și la Inventarul național al acestui patrimoniu, se iau măsuri concrete pentru salvgardarea acestuia, se promovează valorile naționale ale patrimoniului imaterial, în pofida climatului economic nefavorabil din ultimii ani.

Nu mai puțin de 38 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu.

Totodată, mai multe elemente din România sunt înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității:

2005/2008 - Ritualul Călușului/ Căluș Ritual
2009 - Doina
2012 - Ceramica tradițională de Horezu
2013 - Colindatul de ceată bărbătească
2015 - Jocul fecioresc din România
2016 - Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova
2017 - Mărțișorul - Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie


În acest an, Muzeul Național al Țăranului Român a lansat prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România. Rețelele Privirii este un experiment curatorial inovator ce explorează noile media și aduce Arhiva de imagine a Muzeului Național al Țăranului Român mai aproape de oameni. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale” ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Ele documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii.

Acesta este doar unul - dar, probabil, cel mai cunoscut - dintre proiectele prin care Muzeul Național al Țăranului Român protejează și pune în valoare patrimoniul cultural imaterial al României.

 




Back to main page
 
closed