Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

The Ritual Year Working Group // CALL FOR PAPERS




CITY RITUALS
13th CONFERENCE OF THE RITUAL YEAR WORKING GROUP





THEME
Since 1950, the world’s urban population has continued to grow as a proportion of the total population, increasing more than 500% in 65 years. In 2017, the proportion of urban populations grew to 54% and the United Nations’ World Urbanization Prospects projects that the percentage of population residing within urban areas will surpass 65% by the year 2050. The nations of Europe are among the countries with the highest rates of urbanization. Thirty-six European states have urbanization rates greater than the world’s average rate of 54%. Urban areas have been “melting pots” of cultures, traditions and rituals for millennia. Cities attract people not only from rural areas, but also from other parts of the world, as cities tend to be centres of exchange, trade and industry. Rapid changes in communications, ease of transportation, increased migration and the centralization of populations into cities in the past century have magnified the melting pot effect. Social scientists today no longer are confronted with the challenge of identifying patterns within homogenous societies, rather they are faced with the multiple tasks of mapping and understanding interactions within increasingly blended, heterogeneous urban societies. As populations migrate from rural to urban areas and from nation to nation, they bring with them traditional rituals and often, due to the change in the social and environmental landscape, adapt these rituals to their new home. Thus, City Rituals contain both traditional and newly formed aspects. This conference seeks to examine the old and the new, the unchanging and the changing nature of rituals, their content and their role in the urban societies of Europe and beyond.
For the 2018 conference of The Ritual Year Working Group, we ask ethnologists, anthropologists, sociologists and scholars in related fields to reflect on the following questions and topics in relation with the ritual year:
• The ritual year in the city (life cycle customs, calendric customs, other customs);
• Differences and similarities between the ritual year of multicultural urban and traditional rural societies;
• Religious versus non-religious rituals in the city;
• Urban holidays, celebrations and ceremonies;
• Urban feasts, festivals, events, carnivals;
• Cityscape before-during-after the celebration;
• Advertising city celebrations (media channels, actors, implications);
• Actors of city celebrations (organizers, performers, spectators, inhabitants);
• City celebrations and their multiple implications (political, social, economic, religious);
• The use of rituals in city planning and place marketing;
• The use of public urban space in the performance of rituals;
• Any other subject connected to the ritual year.


www.siefhome.org/wg/ry/events/bucharest.shtml




PAPER SUBMISSION
Please submit the title of your paper, an abstract of no more than 250 words, together with your name, academic affiliation, postal address and e-mail to ritualyear@siefhome.org.
A confirmation message will be sent to you upon arrival, if you do not receive a confirmation within 24 hours of your submission, please resubmit.
The papers must be written and presented in English or French.
The conference papers will be published in a volume (as part of The Ritual Year Working Group’s yearbook series).

CONFERENCE VENUE
Romanian Academy (Casa Academiei - The House of the Academy)
Calea 13 Septembrie nr.13
050711 Bucharest
ROMANIA
44°25'20.6"N 26°05'13.6"E

CONFERENCE COMMITTEE ORGANIZERS
In the series of events organized by the Romanian Academy (Bucharest, Romania) on the occasion of the Centenary of the Great Union and the end of The First World War, the Institute of Sociology will host the 2018 Ritual Year Working Group’s conference.
Institute of Ethnography and Folklore (Romanian Academy), Institute of South-East European Studies (Romanian Academy) and the National Museum of the Romanian Peasant are co-partners in the organization of this event.
Scientific Committee: Irina Sedakova, Laurent Sébastien Fournier, Irina Stahl, Tatiana Minniyakhmetova, Mare Kõiva, Jurij Fikfak, Tobias Boos, Aigars Lielbārdis (The Ritual Year Working Group, SIEF).
Local Committee: the local conference coordinator, Irina Stahl (Institute of Sociology), will be assisted by team members from the co-partner organizations.

CONFERENCE FEE
Basic conference fee 75 euros (including conference materials, coffee breaks, half-day city tour and publication).
Full conference fee 95 euros (including festive dinner, conference materials, coffee breaks, half-day city tour and publication).
An optional full day excursion, outside of Bucharest, is scheduled for Saturday, 10 November 2018 (price and further details will be communicated at a later date).

The organizers will not be able to offer any financial support to the participants. Participants are entirely responsible for any travelling and accommodation expenses.

DEADLINES
Submission of papers by 30 April 2018.
Notification of acceptance or rejection by 15 May 2018.
Registration deadline will be communicated at a later date.

CONFERENCE PROGRAMME
The conference is scheduled to take place during 7, 8 and 9 of November 2018.
On the 9th of November, the conference programme will include a half-day city tour and the visiting of the Radu Vodă Monastery, where the participants will assist at the celebration of Saint Nektarios (a Greek saint canonized in 1961, and introduced to the local, Romanian community in early 2000s).
A full day excursion outside of Bucharest is scheduled for Saturday, 10 November 2018.
If you can stay one extra day, we promise we will make it worthwhile.

ACCOMODATION
The closest hotels to the conference venue are the following:
• 50-60 euros/night
Hotel Hanu Berarilor 3* (1.1 km to the conference venue, 15 min walk)
http://hotelhanuberarilor.ro/
Hotel Ibis Bucharest Palatul Parlamentului City Centre 3* (1.2 km to the conference venue, 15 min walk)
http://www.ibishotels.ro/hotel-ibis-bucuresti-palatul-parlamentului
Volo Hotel 3* (1.5 km to the conference venue, 20 min walk)
http://hotelvolo.ro/
• 60-80 euros/night
Hotel Venezia 4* (1.7 km to the conference venue, 22 min walk)
http://www.hotelvenezia.ro/
Hotel Parliament 4* (1.1 km to the conference venue, 14 min walk)
http://parliamenthotel.ro/
• 150 euros/night
JW Marriott Bucharest Grand Hotel 5* (750 m to the conference venue, 9 min walk)
http://www.marriott.com/hotels/hotel-rooms/buhro-jw-marriott-bucharest-grand-hotel/

Rental apartments are also available in the area and can be booked via www.booking.com and www.tripadvisor.com.

Booking several months in advance is strongly advised due to ongoing Great Union centenary celebrations.

TRANSPORTATION
Licensed cabs can be ordered upon arrival at the Henri Coandă Airport in Bucharest. The cost of a fare to the city centre is about 10 euros. More information will follow, after acceptance of papers.

  




înapoi la pagina principală
 
inchis