Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Solicitare propuneri tematice pentru revista MARTOR nr. 25 / 2020 și nr. 26 / 2021




Termen limită de primire propuneri: 27 martie 2019
Propunerile se trimit pe adresa: revistamartor@gmail.com


Revista anuală MARTOR. Revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, înființată în 1996 și aflată deja în al 24-lea an al apariției sale continue, este o revistă tematică interdisciplinară și internațională, cuprinzând articole științifice din domeniul antropologiei, etnologiei, antropologiei vizuale, muzeografiei, istoriei, etnomuzicologiei și istoriei artei. Revista vizează în principal un public academic, dar și unul larg. Articolele publicate sunt în limba engleză sau franceză, respectând normele deja în uz pentru revistă, și care pot fi găsite la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/for-authors/. Revista acceptă articole care trec de evaluarea (în regim anonim) a doi specialiști din domeniu (sistem „double blind peer review”).

Pe lângă tirajul tipărit (între 300-800 exemplare/număr) și publicarea pe site-ul dedicat, revista MARTOR este inclusă și indexată în baze de date internaționale: EBSCO, CEEOL, Index Copernicus și Anthropological Index Online (AIO), iar din aprilie 2018 a fost inclusă și în baza de date MLA – Modern Language Association, Directory of Periodicals. Totodată, suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI (al patrulea an).

Prezența în baze de date internaționale lărgește exponențial vizibilitatea muzeului în mediile academice și profesionale, astfel că includerea revistei în cât mai multe baze de date este o prioritate.

Revista, pe lângă textele academice pe tema propusă în fiecare an, cuprinde o secțiune de Muzeografie, prin care se prezintă ultimele proiecte ale Muzeului Național al Țăranului Român, dar și ale altor muzee, precum și secțiunile Note de teren și Recenzii de carte. Toate textele incluse în paginile revistei sunt într-o strânsă legătură cu tema din anul respectiv. Nu în ultimul rând, revista excelează în ceea privește aspectul său grafic, prin fotografii de o înaltă calitate expresivă, care fac legătura dintre artă și etnografie, contribuind la construirea secțiunilor și categoriilor revistei. Accentul pe antropologia vizuală este, de altfel, una dintre trăsăturile care individualizează revista.

Facem o solicitare pentru propuneri tematice ale revistei MARTOR pentru anii 2020 și 2021.

Datorită strategiei disciplinare și editoriale în care revista MARTOR s-a înscris prin indexarea într-un număr larg de baze de date, precum și faptul că suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI, tematica revistei trebuie să aibă în primul rând o dimensiune teoretică semnificativă și o deschidere tematică cu impact internațional.

Vă rugăm să redactați propunerile dumneavoastră după următoarea structură:


a) Titlul temei propuse;

b) Coordonatori (menționând și afilierea instituțională);

c) Justificarea temei (cel puțin două considerente care stau la baza propunerii tematice);

d) Posibile contribuții pe care coordonatorul este sigur că poate conta, menționând autorii și titlurile posibilelor articole.

Menționăm că propunerile urmează să fie tipărite și depuse la secretariat, pentru a fi prezentate și analizate în Consiliul Științific în luna aprilie 2019, în vederea selecției și aprobării lor.

Apelul pentru propuneri de tematici va fi postat și pe site-ul revistei, putând primi și propuneri din partea unor specialiști care nu sunt angajați ai muzeului.

Mai jos câteva informații importante privind responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice.


În vederea realizării revistei la timp, este necesar să ne încadrăm în calendarul revistei:
 

- 1 mai 2019/2020: anunțul temei pentru anul 2020 sau anul 2021, anunț lansat online și în grupuri din bazele de date ale muzeului cu specialiști în domeniu;
- 1 noiembrie 2019/2020: data limită de primire a rezumatelor propunerilor și selecția lor, realizată de către coordonatorii de număr;
- 15 februarie 2020/2021: primirea textelor finale și inițierea procesului de evaluare;
- 15 martie – 30 mai 2020/2021: peer-review;
- iunie 2020/2021: revizuirea textelor de către autori și trimiterea versiunii finale;
- iulie – 15 septembrie 2020/2021: corectură limbă;
- 15 septembrie – 15 octombrie 2020/2021: pregătire pentru tipar.
 

Responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice sunt:
 

1) De a asigura textul propunerii tematice în limba engleză / franceză.
2) De a asigura coordonarea numărului din punct de vedere științific:

a. De a selecta propunerile primite prin analiza rezumatelor primite de la autori.
b. De a asigura o listă de specialiști din domeniu (min. 20 persoane) care ar putea evalua textele în sistem peer-review.
c. De a asigura evaluarea fiecărui articol academic în sistem de peer-review anonim, trimițând textul la doi recenzori (cercetători în domeniu) și de a ține legătura cu recenzorii.
d. De a redacta introducerea volumului tematic (text teoretic de suport pentru tema propusă, precum și prezentarea numărului).
e. De a asigura un concept pentru ilustrația numărului în afara ilustrațiilor incluse în textele cuprinse în volum (imaginile interstițiale, imaginea pentru copertă etc.).

3) De a contribui la munca editorială prin supervizarea punerii în pagină a revistei.
4) De a organiza și prezida evenimentul de lansare a revistei după publicarea acesteia.

Până în prezent revista a cuprins numere tematice acoperind următoarele teme:
 

Nr. 16/2011 – Towards an anthropology of success;
Nr. 17/2012 – Everyday life during communism. History, memory, oblivion;
Nr. 18/2013 – Remembering childhood;
Nr. 19/2014 – The Agrarian Question – a Historical and Political Economy Outlook;
Nr. 20/2015 – Bodies – Matter – Narratives of Corporeality;
Nr. 21/2016 – A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay Meadow Management;
Nr. 22/2017 – Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century;
Nr. 23/2018 – Curating Change in the Museum;
Nr. 24/2019 – număr în curs de realizare, Archives and Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material.



București, 28 februarie 2019

Anamaria Iuga
Șef secție Studii etnologice
 




înapoi la pagina principală
 
inchis