Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

România Tradiţiilor Creative




Invitaţie de înscriere pe platforma România Tradiţiilor Creative

Echipa Forumului Tradiţiilor Creative a inițiat miercuri, 24 mai, platforma România Tradiţiilor Creative. Ne propunem ca aceasta să fie un loc de întâlnire al reprezentanților tradițiilor creative - domeniu emergent care îmbină industriile creative cu valorificarea patrimoniului cultural.

În cadrul proiectului Forumul Tradiţiilor Creative, implementat în perioada 16 ianuarie - 31 octombrie 2017 de către Muzeul Național al Țăranului Român (MŢR), cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), ne dorim să dezvoltăm platforma cu inițiative cât mai variate din domeniul tradițiilor creative.


Dacă în activitatea dumneavoastră implementați proiecte sau realizați produse care au la bază:
o O sursă tradițională de inspirație
o O modalitate creativă de valorificare a acesteia
o Un aport social / economic sustenabil,
vă invităm să vă înscrieți pe platformă.

Completați formularul cu informații legate de specificul activității dumneavoastră, aici: http://bit.ly/2rRiG8a.

În urma completării, informaţiile pe care ni le puneți la dispoziție vor fi evaluate de către o Comisie de specialitate, cu scopul de a selecta 30 de meşteşugari, antreprenori sau inițiatori individuali la prima ediţie a Forumului Tradiţiilor Creative, care va avea loc în luna septembrie 2017, la Bucureşti.

Înscrierile pentru platforma "România Tradițiilor Creative" se pot realiza în perioada 24 mai - 19 iunie, până la ora 13. Procesul de selecţie va fi finalizat în data de 28 iunie, moment în care cei selectaţi vor fi contactaţi şi invitaţi să participe la eveniment. În data de 30 iunie, ora 17 vom face publică lista finală a celor 30 participanţi. În plus, toţi cei care se înscriu în categoria tradiţiilor creative vor fi promovaţi pe site-ul nostru, care se va lansa o dată cu evenimentul Forumului din luna septembrie a.c.

Pentru a vă putea înscrie, trebuie să dați click aici și să așteptați să primiți accesul ---> http://bit.ly/2rRiG8a

Pentru mai multe informaţii cu privire la domeniul tradiţiilor creative, vă aşteptăm să consultaţi Manifestul Platformei și/sau să vizualizați un model de înscriere completat de Ecopolis pentru colecția Delta Craft (www.issuu.com/romaniatraditiilorcreative).

Pe noi ne găsiţi pe pagina de Facebook - Tradiții Creative(FB.com/TraditiiCreative) și în curând pe site-ul oficial al platformei.

Pentru mai multe informaţii cu privire la desfăşurarea acestui proiect sau la înscrierea în baza de date, le puteți contacta pe Oana Perju (e-mail: perju.oana@gmail.com, tel.: 0722 66 81 80) sau pe Iris Şerban (forumultraditiilorcreative@gmail.com)


 




înapoi la pagina principală
 
inchis