Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

REVISTA MARTOR, nr. 23 / 2018 // CURATING CHANGE IN THE MUSEUM







A apărut numărul 23/2018 al revistei MARTOR, „Curating Change in the Museum”, volum coordonat de Gruia Bădescu, Simina Bădică, Damiana Oțoiu. Tema numărului din acest an aduce împreună unsprezece texte științifice și studii de caz despre muzee care răspund provocărilor timpului, sunt inaugurate, în loc să fie închise, sunt îndrăznețe, în loc să fie precaute, în timp ce țin pasul cu normele de conservare și de păstrare a obiectelor și artefactelor pe care le au în grijă. Volumul se încheie cu două recenzii a două titluri de referință în lumea muzeelor. Totodată, volumul include un eseu vizual, cu o selecție de imagini din Arhiva de etnologie a Muzeului Național al Țăranului Român, imagini care intră în dialog cu articolele științifice.
Revista se găsește online integral, la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro


Preț: 21,26 lei

Cuprins:
CURATING CHANGE IN THE MUSEUM

Entrance hall. Curatorial statement.
Gruia BĂDESCU, Simina BĂDICĂ, Damiana OȚOIU
Curating Change in the Museum: Introduction to the Volume

First Hall. Transitional Museology: Museums React to Social and Political Change
Joel PALHEGYI
Revolutionary Curating, Curating the Revolution: Socialist Museology in Yugoslav Croatia

Charline KOPF
Dakar’s Museum of Black Civilisations: Towards a New Imaginary of a Post-ethnographic Museum

Njabulo CHIPANGURA
Working with Contested Ethnographic Collections to Change “Old Museum” Perspectives: Mutare Museum, Eastern Zimbabwe, 2015-2017

Study Corner. The Antidote Museum 25 Years On
Irina NICOLAU
The Museums of the World and I. My Museum Experience in an Eastern European Country

Florian FOUCHÉ, Marianne MESNIL
Le musée antidote mis en pratique: regards croisés d’un artiste et d’une ethnologue sur le Musée du Paysan Roumain

Second hall. The Antifragile Museum: Embracing Change
Cheryl KLIMASZEWSKI
Towards a Typology of an Emergent Museum Form

Selma HARRINGTON, Branka DIMITRIJEVIĆ, Ashraf SALAMA
Cracks and Light: Observing the Resilience of the History Museum of Bosnia and Herzegovina

Flaminia BARTOLINI
From Iconoclasm to Museum: Mussolini’s Villa in Rome as a Dictatorial Heritage Site

Martijn van GILS
Material Remembrance in Contentious Spaces: Framing Multi-Scalar Memories and National Culpability in the Museo della Fondazione della Shoah

Third Hall. Museums Reviews and Interviews
Jasmina AL-QAISI
Objects + Things = Stuff. A Visitor’s Guide to Berlin’s Museum der Dinge

Irina HASNAȘ HUBBARD, Iulia IORDAN
Elephants, Cockoos, Horses, and Me. A Different Exhibition About Toys


Exit Through the Bookshop

Janet Marstine, Critical Practice: Artists, Museums, Ethics, New York: Routledge, 2017, 212 pp.
(recensé par Martin HULLEBROECK)

Fiona Candlin. Micromuseology. An Analysis of Small Independent Museums, London and New York: Bloomsbury Academic, 2016, 224 pp.
(reviewed by Anca-Maria PĂNOIU)

Visual Archaeologies
by Viviana IACOB


 




înapoi la pagina principală
 
inchis