Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Oraşul cântă




Festivalul Internațional George Enescu 2019 cucerește întreg Bucureștiul prin
Programul Național Cantus Mundi
31 august – 22 septembrie


Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 11.00, Orașul cântă la Muzeul Național al Țăranului Român.

La evenimentul organizat de Programul Național Cantus Mundi va participa Fanfara din Ciocăneşti, singura fanfară de copii din județul Călărași.

Mini-concertul copiilor este organizat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și se va desfășura în curtea muzeului, în fiecare sâmbătă, de la ora 11:00, până pe 21 septembrie, la finalul Festivalului Internațional George Enescu 2019.

De la 150.000 la 500.000, aceasta este creșterea pe care proiectul Orașul cântă și-o dorește pentru publicul dornic de muzică din București.

Muzica Festivalului Internațional George Enescu va depăși granițele sălilor de concert prin Programul Național Cantus Mundi, care propune în ediția cu numărul XXIV a Festivalului o extindere a proiectelor muzicale ale acestuia cu peste 250 de noi micro-concerte și recitaluri, care vor avea loc în parcuri, muzee, centre comerciale și clădiri de birouri din toate colțurile Bucureștiului, în perioada 31 august – 22 septembrie.

Aproape 2.000 de coriști și instrumentiști din Programul Național Cantus Mundi vor face orașul să răsune la unison cu Festivalul Internațional George Enescu, în cadrul proiectului asociat Orașul cântă. Acesta este un program derulat în premieră, ce va contribui la creșterea conexiunii dintre oraș și festival și la extinderea experienței festivaliere către un public cât mai numeros și divers.

Orașul Cântă va îmbrăca Bucureștiul în muzică pe toată durata Festivalului Internațional George Enescu, astfel încât experiența adusă de acesta să poată fi trăită de cât mai mulți. Este un proiect Cantus Mundi complex și ambițios, care se va derula în 30 de puncte din oraș, de la parcuri, la centre comerciale și muzee, care a implicat sute de ore de organizare, care va pune în mișcare mii muzicieni, coriști și instrumentiști, tehnicieni, coordonatori, toți unindu-și eforturile pentru a-i conecta pe bucureșteni la ceea ce spunea Enescu: „muzica unește”. Ne bucurăm că Programul Național Cantus Mundi poate contribui astfel la cel mai important eveniment cultural al României – Festivalul Internațional George Enescu, dăruind publicului frumusețea muzicii culte și conectându-i și pe cei care nu ajung în sălile de spectacol la vibrația festivalului”, a declarat Emil Pantelimon, Managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.

Evenimentele din programul Orașul cântă al Cantus Mundi vor consta în spectacole de stradă, concerte în aer liber - corale sau instrumentale și recitaluri care se vor derula în București pe toată durata Festivalului Internațional George Enescu (31 august – 22 septembrie 2019). Accesul la acestea este liber, iar detaliile privind orele de desfășurare vor putea fi găsite pe paginile de Facebook ale Cantus Mundi și Festivalului și pe pagina web a Festivalului, în secțiunea „Programe Asociate” (https://www.festivalenescu.ro/series/programe-asociate/).


Spații de desfășurare ale evenimentelor din Orașul cântă:

• Parcuri (în intervalul orar estimat 20.00 – 21.30):

Regele Mihai I al României - Herăstrău (31 august – 01 septembrie), Parcul Circului de Stat (07 - 08 septembrie, 14 - 15 septembrie și 21-22 septembrie), Parcul Unirii (31 august – 01 septembrie), Parcul Tineretului (07 - 08 septembrie, 14 - 15 septembrie și 21-22 septembrie), Parcul Sebastian (07 - 08 septembrie și 14 - 15 septembrie) și Parcul Drumul Taberei – Moghioroș (07 - 08 septembrie și 14 - 15 septembrie).

• Muzee partenere (în intervalul orar estimat 11:00 – 12:30, 17:00 – 19.30 sau 20.00 – 21.30):
Muzeul Național „George Enescu” (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie), Muzeul Național al Țăranului Român (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Galeria Galateca (14 septembrie, 19 septembrie și 21 septembrie), Muzeul Național al Literaturii Române (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie) și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (7-8 septembrie și 14-15 septembrie).

• Centre comerciale (în intervalul orar estimat 12.30 – 13.30):

Promenada (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie), Mega Mall (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie), Sun Plaza (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie).

De asemenea, evenimente Cantus Mundi se vor desfășura și în spațiile de birouri cu sprijinul CBRE România, organizație care administrează în București 18 clădiri de birouri și mall-ul Sun Plaza.

• Centre de birouri (în intervalul orar estimat 12.00 – 14.00):

Timpuri Noi Square, S-Park, Metroffice, Victoria Business Park, Green Gate, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Campus 6.1, Globalworth Plaza, Bucharest Tower Center, BOC, Oregon Park, Expo Business Park, Floreasca Park, Globalworth Green Court.

Orașul cântă este un proiect dezvoltat de Programul Național Cantus Mundi prin Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, ca program asociat Festivalului Internațional George Enescu 2019. Orașul Cântă este desfășurat de Cantus Mundi București, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive.

Contacte pentru presă:

simona@festivalenescu.ro, + 40 746. 124. 388

press@festivalenescu.ro, +40 722. 576. 621

Despre Festivalul Internațional George Enescu
Ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, Festivalul Internațional George Enescu se va desfășura în perioada 31 august-22 septembrie 2019. În sălile de concerte din București, vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii, având 50 de naționalități și vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Ediția din acest an a festivalului totalizează 34 de prezențe în premieră în România: 25 de artiști, printre care Marion Cotillard, Kiril Petrenko, Mitsuko Uchida și nouă dintre cele mai bine cotate orchestre din lume. Ediția 2019 a Festivalului Enescu își așteaptă publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Sala Radio și la Sala Mică a Palatului la concerte și recitaluri grupate în jurul a șase mari secțiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul nopții”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” și „Forumul Internațional al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte și evenimente în Piața Festivalului, conferințe, lansări de discuri și de carte, spectacole extraordinare.
Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Despre Cantus Mundi
Programul Cantus Mundi București (instituit prin Hotărârea nr. 285/ 17.05.2018 a Consiliului General al Municipiului București) se desfășoară pentru dezvoltarea mișcării corale din Capitală, astfel încât, în perioada următoare, 300 de noi coruri să reunească peste 9.000 de copii și tineri bucureșteni, motivați să fie parte a unei mișcări culturale prestigioase și incluzive. Cantus Mundi București este implementat în cadrul Programului Național Cantus Mundi și se desfășoară în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive.
Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat în 2011 de reputatul dirijor Ion Marin și derulat alături de membri ai Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 8 ani de activitate, Programul Național Cantus Mundi a adunat sub umbrela sa peste 1.300 de coruri. Peste 45.700 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg cuprinsul țării, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.

Despre CBRE România
CBRE Group, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 și S&P 500 cu sediul central în Los Angeles este cea mai mare companie de servicii comerciale și investiții în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2018. Compania are peste 90.000 de angajați (fără a include afiliații), răspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari și deservește proprietari și chiriași prin intermediul celor peste 480 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE este lider al segmentului de comercial real estate și oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare și coordonare de tranzacții și management de proiecte, servicii de Design and Build, managementul proprietății, administrarea investițiilor, evaluare, închiriere de proprietăți, consultanță strategică, vânzări de proprietăți, servicii ipotecare și servicii de dezvoltare. Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați www.cbre.ro.
 









înapoi la pagina principală
 
inchis